Comunitățile romano-catolice din Moldova se confruntă în ultima perioadă cu o serie de provocări, multe dintre acestea induse artificial de către câteva ONG-uri pro-maghiare (finanțate din abundență de guvernul de la Budapesta). De altfel, s-a observat în ultima vreme faptul că poziția guvernului maghiar este din ce în ce mai insistentă și provocatoare în ceea ce privește așa-zisul teritoriu de „dincolo”, mergând chiar și mai departe, trecând munții în Moldova, revendicând satele de catolici, a arătat Ing. Gheorghe Bejan Președinte al Asociației Romano-Catolicilor Din Moldova „Dumitru Mărtinaş” la Universitatea de Vară de la Izvoru Mureșului, transmite Romanian Global News.
Acesta a afirmat că după 1990 s-au făcut presiuni la nivel de guvern, de autorități locale, cu trimitere directă la originea catolicilor din Moldova, în încercarea de a-i cataloga drept o populație de origine maghiară. În toate discursurile și ocaziile, Asociația romano-catolicilor din Moldova „Dumitru Mărtinaș” a susținut și susține în continuare ceea ce catolicii din Moldova și-au exprimat: dorința de a fi considerați români și nimic altceva. Dovadă sunt ultimele recensăminte, în care populația romano-catolică, în proporție de peste 95%, se consideră ca fiind de etnie română. De altfel, și ultimul recensământ confirmă cele afirmate de noi. Din nefericire, asociațiile pro-maghiare încearcă să dezinformeze populația, denaturând rezultatele oficiale ale recensământului recent finalizat.
În baza analizării informațiilor definitive publicate de Institutul Național de Statistică cu privire la Recensământul început în anul 2021, rezultă faptul că în cele opt județe ale regiunii istorice Moldova se regăsesc un număr de 177.053 de locuitori romano-catolici, dintre aceștia 4199 declarându-se maghiari (2,37% din totalul populației romano-catolice), cifre care contrastează cu afirmațiile lansate în spațiul public de AMCM, conform cărora procentul populației de etnie maghiară a crescut cu 7%. În materialele de dezinformare ale asociațiilor pro-maghiare se declară faptul că sunt 70 de profesori care predau limba maghiară în comunitățile catolice și 38 de angajați care se ocupă de diferite activități de conservare a tradițiilor. În realitate, numărul profesorilor de predare a limbii maghiare este sub 10, iar al angajaților, în jur de 3-4 persoane.
Gheorghe Bejan a afirmat: “Adevărul este că presiunea guvernului maghiar, prin asociațiile pro-maghiare este constantă și permanentă. Profitând de situația economică precară a unor familii, asociațiile pro-maghiare exploatează această vulnerabilitate, convingând părinții din familiile nevoiașe să trimită copiii la cursurile de limba maghiară, pentru fiecare copil plătindu-se, în continuare, sume importante pentru participarea la aceste cursuri. De asemenea, în vacanțe se organizează tabere gratuite, context în care acțiunea de maghiarizare continuă prin activitățile desfășurate. Pe un alt plan, în ultima perioadă, asociațiile pro-maghiare au început să facă achiziții ale unor spații pentru a-și putea desfășura activitățile. În multe din satele catolice, casele aflate la vânzare sunt achiziționate de unele din aceste asociații. Așa cum am afirmat și cu alte ocazii, la insistența asociațiilor pro-maghiare, într-o serie de localități s-a introdus oficierea unei liturghii în limba maghiară, lucru ce s-a dovedit a avea un impact nesemnificativ, întrucât populația, chiar și cea care mai vorbește graiul ceangăiesc, nu înțelege limba în care se oficiază. Astfel, nu este de mirare faptul că de ani de zile, comunitățile romano-catolice din Moldova trec printr-un amplu proces de denaturare a identității. Am insistat de multe ori asupra acestui fapt”, a concluzionat acesta.
Asociația romano-catolicilor ,,Dumitru Märtinaş” a derulat o serie de proiecte cu o puternică dimensiune socială, culturală, educațională, cu scopul de a păstra şi promova valorile şi identitatea românească a comunității catolice din Moldova.
Din păcate, în ultima asociația nu a reușit să obțină finanțări în vederea desfășurării unor activități de educație a părinților și copiilor cu privire la originea, graiul, portul catolicilor din Moldova. În schimb, a reușit să publice o serie de lucrări ce tratează un spectru larg din aspectele privitoare la comunitățile romano-catolicilor din Moldova: „O viață închinată unei opere. In memoriam professoris Dumitru Mărtinaș”, „Comunitățile catolice din Moldova. Repertoriu enciclopedic ilustrat”, „Asociația romano-catolicilor <> la 20 de ani”, „Contribuții cu privire la problema originii românești a catolicilor în Moldova”. Desigur, cea mai importantă acțiune publicistică a noastră este reeditarea volumului „Contribuții cu privire la problema originii românești a catolicilor în Moldova”.
Demersurile asociației în sprijinirea adevărului au vizat o multitudine de aspecte: realizarea unor întâlniri, seminarii, conferințe pentru stimularea solidarității creştine; organizarea unor schimburi de experienţă şi colaborare cu alte asociații non-guvernamentale din ţară şi din străinătate; mobilizarea creştinilor catolici la procesul de dezvoltare a comunităților lor; susținerea unității în credinţă între membrii comunităților catolice, precum şi promovarea spiritului ecumenic; cultivarea şi transmiterea culturii şi civilizaţiei populare strămoşeşti; cunoaşterea şi apărarea propriei identități, pornind de la adevărul istoric și valorile specifice, răspunzând, astfel, pe plan naţional şi internațional celor ce atribuie peiorativul termen ,,ceangău” catolicilor moldoveni; informarea instituțiilor laice din ţară şi din afara țării cu privire la starea de fapt existentă în cadrul comunității romano-catolicilor din Moldova, promovând, astfel, adevărul istoric asupra originii și apartenenței identitare românești; publicarea de materiale științifice referitoare la istoria şi etnografia comunităților romano-catolicilor din Moldova; realizarea unor spectacole, manifestări culturale şi expoziții prin intermediul cărora să fie prezentate tradițiile folclorice şi obiceiurile romano-catolicilor din Moldova; promovarea unei imagini corecte a acestei comunități în mass-media din ţară şi străinătate.
Gheorghe Bejan a afirmat în încheiere: “atragem, de asemenea, atenția că limba maternă a catolicilor din Moldova a fost şi este limba română. Graiul unguresc pe care o parte dintre ei îl folosesc în paralel cu graiul românesc transilvănean este urmarea procesului de secuizare, respectiv maghiarizare, la care au fost supuși strămoșii lor în Transilvania, înainte de a se stabili în Moldova. Insistăm și pe această cale asupra faptului că istoria, limba, cultura populară a locuitorilor catolici din Moldova relevă apartenența acestora la poporul român, iar necunoasterea tuturor acestor repere identitare pot conduce la deturnarea identității acestor cetățeni români şi europeni în egală măsură. Reiterăm faptul că nu putem vorbi de o minoritate etnică a „ceangăilor” din Moldova ci, cel mult, de o minoritate religioasă a romano-catolicilor din Moldova”.