Claudiu Târziu, președintele Consiliului Național de Conducere al AUR și președinte al Comisiei pentru românii de pretutindeni din Senatul României, a făcut un apel la curaj și fermitate în afirmarea românității și a drepturilor acesteia atât în județele cu majoritate maghiară din țară, cât și în ceea ce privește comunitățile românești istorice din jurul frontierelor și Balcani, transmite Romanian Global News.

“De la nord la sud și de la est la vest, românitatea suferă, este ținută în stare de sclavie și înăutrul granițelor țării, și în afară. Românitatea este ținută și într-o stare de lipsire de drepturi, iar statul român nu-și exercită nici un fel de atribuție, nici măcar pe aceea de reprezentare a românilor” – a declarat senatorul Târziu în deschiderea celei de-a XX-a edițiii a Universității de Vară de la Izvoru Mureșului, județul Harghita. “Suntem la o întretăiere de drumuri în istoria noastră. Suntem și la o răscruce a românității. Însă, întâi de toate, suntem la o cruce a românității – a spus senatorul Târziu. “Suntem chiar în inima acestei cruci aici, la Izvoru Mureșului. În Harghita și Covasna se află inima crucii pe care este crucificată românitatea. Să încetăm să ne prefacem că, în inima României, românii n-ar fi prigoniți, ostracizați, persecutați de către autorități din statul român, iar acesta nu face nimic pentru ei. Și mie, ca demnitar al statului român, mi se poate reproșa că n-am puterea, forța, tăria să rezolv ceea ce n-au rezolvat, de 33 de ani, generații întregi de politicieni. Dar nu pot face mai mult, pentru că aparțin unui partid de opoziție și pentru că mă confrunt astăzi cu o politică antiromânească de la nivelul guvernului României. Avem aici prezenți și frați români din Timoc, din Basarabia, din Ucraina, care suferă fiindcă nu le sunt respectate drepturile, nu pot învăța în limba română, nu sunt tratați omenește. Avem frați pe care i-am uitat, iar ei se află și la capetele acestei cruci a românității din care facem parte cu toții. Ar trebui să conștientizăm și să ne cutremurăm de acest lucru. Nu sunt vorbe mari, ci este o realitate pe care ne prefacem că nu o știm, pe care o ignorăm aproape cu program, de frică și din neputință. Trebuie să încetăm să ne prefacem că nu știm că români de-ai noștri suferă în diferite locuri din lume, iar cel mai adesea aceasta se întîmplă lângă granițele statului român, în comunitățile istorice. Dar nu numai acolo – a continuat Claudiu Tîrziu – , ci și în unele țări membre UE. De pildă, în Grecia românii nu sunt nici măcar pomeniți ca minoritate. Dar mă refer inclusiv la cei care alcătuiesc exilul economic românesc. Nici pentru ei nu vom reuși dacă nu vom cere ferm și dacă ei nu-și vor cere ferm drepturile. De exemplu, este îmbucurător faptul că, tocmai în această perioadă, este în plină derulare o campanie pentru recunoașterea ca minoritate națională a românilor din Italia.

Aceste neajunsuri sînt, din păcate posibile, fiindcă noi continuăm să ne prefacem că totul e bine, că lucrurile sunt firești așa cum sunt. Ne-am obișnuit cu răul, cu banalitatea răului, așa cum spunea cineva. Dacă tot suntem aici alături de oameni buni și de înalte fețe bisericești, să fim conștienți și că nu putem cădea la învoială cu răul nici măcar banaluzându-l. Trebuie să-l respingem cu toată forța, trebuie să-l demascăm, trebuie să spunem “acesta este răul”. Și este rău că în România sunt români persecutați, în condițiile în care statul acesta este unul al românilor. Repet: cred cu tărie că ne aflăm la o răscruce a istoriei noastre. Una pe care nu am cerut-o, nu am prevăzut-o, nu am așteptat-o. Această răscruce vine în contextul în care din afară ne amenință răul, rău care răbufnește și dinăuntru. De aceea este nevoie de jertfă, de eroism. E nevoie de a spune Nu! când e nu și Da! cand e da. Nu e normal ca românii de aici, din Harghita, să nu aibă curajul să facă niciun fel de manifestare a românității lor decât dacă vin întăriri de peste munți. Însă, norocul nostru este că mai există oameni jertfelnici. Cinste acestor oameni, pe care îi îmbrățișez cu inima și pentru care mă rog să-i țină Dumnezeu puternici și pe Cale. Și împreună să facem ceea ce trebuie să facem pentru românitate. Nimeni, absolut nimeni nu va veni să ne rezolve problemele. Nimeni, absolut nimeni nu ne va da vreun drept pe care nu-l cerem. Nici aici, nici în Valea Timocului, nici în Ucraina, nicăieri! Și nu vrem nimic din ceea ce nu este al nostru. Nu suntem xenofobi, nu suntem șovini, nu vrem să producem conflicte. Dimpotrivă, am vrea să-i putem acoperi pe toți cu dragostea noastră, cu credința noastră și să ni-i facem frați. Dar nu în orice condiții, nu de pe poziții umilitoare, nu dacă ni se interzice să credem în ceea ce credem, dacă ni se interzice să fim ceea ce suntem și s-o spunem răspicat“ – a mai subliniat Claudiu Târziu.

În periada 15-20 august 2023, la Izvoru Mureșului se desfășoară cea de-a XX-a ediție a Universității de Vară organizată de Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş, în parteneriat cu Fundaţia Naţională pentru Românii de Pretutindeni (Bucureşti), Centrul European de Studii Covasna-Harghita (Sf. Gheorghe), cu binecuvântarea Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei. Timp de cinci zile, zecile de participanți din țară și din străinătate dezbat, între altele, probleme legate de afirmarea identitară şi riscul deznaţionalizării comunităţilor de români care trăiesc în vecinătatea graniţelor, șansele și avantajele eventualei reunificări a României cu Basarabia, stadiul retrocedărilor ilegale de proprietăţi din Transilvania, discriminarea românilor din Covasna, Harghita și Mureș. La Izvoru Mureșului sînt prezenți membri ai parlamentului și reprezentanți ai guvernului, prefecți, primari, alți aleși locali, lideri din societatea civilă și din mediul academic. La deschidere, împreună cu ierarhul locului, au fost prezente, de asemenea, înalte fețe bisericești din Bulgaria și Basarabia.