În loc să caute soluții pentru încetarea războilui din Ucraina în care se măcerăsesc între ei creștinii din Ucraina și Rusia, în loc să facă apel la un armistițiu de tipul celui din peninsula Coreeană, șeful armatei norvegiene, generalul Eirik Kristoffersen instigă la război evaluând că fereastra pentru ca Europa să fie pregătită de războiul cu Rusia este mult mai mică decât s-a apreciat inițial, transmite Romanian Global News citând din presa britanică.

„La un moment dat cineva a spus că va dura 10 ani, dar cred că suntem la mai puțin de 10 ani din cauza bazei industriale care funcționează acum în Rusia”, a spus generalul Kristoffersen citat de Daily Mail
„Va dura ceva timp, ceea ce ne oferă acum o fereastră pentru următorii doi-trei ani pentru a ne reconstrui forțele, pentru a ne reconstrui stocurile în același timp în care sprijinim Ucraina”, a subliniat generalul.
Rusia continuă să adune forțe. Institutul Regal al Serviciilor Unite (RUSI) a evaluat că armata rusă a început anul 2023 cu o „forță extrem de dezorganizată în Ucraina” de aproximativ 360.000 de soldați, urcând la 410.000 până în vară.
De la începutul acestui an, forța rusă a crescut la 470.000 de militari în teritoriile ocupate din Ucraina.
NATO elaborează de ceva timp planuri pentru a trimite trupe americane în primele linii ale Europei în cazul unui conflict total cu Rusia.
Sunt construite noi „coridoare terestre” pentru a canaliza rapid soldații prin Europa centrală, fără impedimente birocratice locale, permițând forțelor NATO să ajungă rapid în cazul în care războiul devastator al lui Putin din Ucraina se mută mai spre vest.
Planurile includ situații neprevăzute în caz de bombardament rusesc, permițând trupelor să intre în Balcani prin coridoare din Italia, Grecia și Turcia sau către granița de nord a Rusiei prin Scandinavia.
Unul din coridoarele terestre pentru desfășurarea trupelor NATO trece prin România.
Ca răspuns la escaladarea tensiunilor, Franța a anunțat în martie că va desfășura 37 de tancuri Leclerc în România pentru a asigura pregătirea, întărind și mai mult un batalion internațional pe flancul de est.
Franța, în conformitate cu deciziile luate în cadrul NATO, a preluat comanda unui batalion multinațional dislocat la Cincu, România, în cadrul misiunii „Eagle” lansată la 28 februarie, 2022. În acest context, Franța are în vedere o dislocare semnificativă a tancurilor Leclerc în cadrul batalionului.
Ca națiune lider, Franța a contribuit cu cel mai mare contingent, aproximativ 700 de soldați, echipați cu capabilități de ultimă generație, inclusiv sisteme de artilerie Caesar, lansatoare de rachete unitare, vehicule de luptă pentru infanterie (VBCI), mortiere de 120 mm, vehicule blindate VAB, și o escadrilă de tancuri Leclerc, îmbunătățite și mai mult de un sistem de apărare aeriană Mamba operat de Forțele Aeriene și Spațiale (AAE).
În cazul deteriorării regionale, Franța se pregătește să consolideze semnificativ capacitățile batalionului multinațional.
Un exercițiu planificat pentru primăvara anului 2025 are ca scop ridicarea numărului batalionului la nivelul de brigadă, implicând întărirea temporară a 3.000 de soldați NATO și desfășurarea de echipamente suplimentare, în special 37 de tancuri Leclerc, care le completează pe cele 13 deja existente.
În noiembrie 2022, o escadrilă de tancuri Leclerc a fost trimisă în România ca parte a îmbunătățirii capacităților misiunii EAGLE, în special a grupului de luptă.
Proiectat pentru războiul modern blindat la sol, Leclerc este renumit pentru puterea de foc, protecție și mobilitate. Dispune de un tun cu țeava netedă de 120 mm capabil să tragă o varietate de muniții, un autoîncărcător pentru o rată de tragere crescută, armătură avansată din compozit și un sistem de protecție nucleară, biologică și chimică (NBC).
Cu o viteză maximă de peste 70 km/h, este propulsat de un motor diesel V8X-1500 de 1.500 CP, ceea ce îl face unul dintre cele mai rapide tancuri de luptă principale din lume.
Analiștii militari ruși, pe baza datelor colectate de serviciile secrete, au tot anunțat creștere în trupe și echipamente a Districtului Militar de Nord.
Inițial, în 2017, americanii au folosit doar 5 porturi maritime europene pentru a-și desfășura forțele: Bremerhaven (Germania), Vlissingen (Olanda), Anvers (Belgia), Zeebrugge (Belgia) și Alexandroupolis (Grecia).
Acum Pentagonul își poate transfera trupele prin 17 porturi maritime europene, față de cele cinci dezvăluite recent de NATO, scrie canalul pro-Kremlin Telegram/Rybar.
Acestea sunt: Salonic (Grecia), Esbjerg (Danemarca), Rotterdam (Olanda), Klaipeda (Lituania), Riga (Letonia), Durres (Albania), Dunkerque (Franța), La Rochelle (Franța), Paldiski (Estonia) și Aarhus (Danemarca) , Gdansk (Polonia), Gdynia (Polonia).
Utilizarea diferitelor porturi maritime implică și utilizarea diferitelor rute terestre.
Canalul Telegram/Rybar s-a concentrat până acum pe ceea ce a numit „Schengen militar”, la care NATO a lucrat activ în ultimii ani.
Printre cele mai recente realizări ale alianței în acest domeniu, în februarie a acestui an, Germania, Olanda și Polonia au încheiat un acord de accelerare a transferului de arme și echipamente militare de-a lungul coridorului logistic principal din regiunea Mării Nordului către Europa de Est.
Președintele rus Vladimir Putin a afirmat miercuri că Rusia nu are „ambiții imperiale” și nu intenționează să atace NATO, într-o declarație dată la peste doi ani de la declanșarea ofensivei împotriva Ucrainei, conform AFP.
„Nu căutaţi ceea ce nu există (…) nu căutaţi ambiţiile noastre imperiale. Ele nu există”, a afirmat preşedintele Putin, în cadrul unei întâlniri cu agenţii de presă, în răspuns la o întrebare adresată de AFP privind prezenţa unor drapele ale Rusiei contemporane, Rusiei Imperiale şi URSS în faţa sediului Gazprom unde a avut loc întâlnirea cu jurnaliştii, relatează Agerpres.
Putin a condamnat Occidentul pentru acuzațiile conform cărora ar căuta o confruntare militară cu NATO și , prin urmare, trebuie să se pregătească pentru aceasta.
„Se spune că Rusia vrea sa atace NATO (…) Cine a inventat această absurditate? Prostii”, a declarat Putin.
Tot Vladimir Putin a declarat în cadrul unei întâlniri cu presa organizată în marja Forumului Economic de la Sankt Petersburg, citat de Le Monde că instructorii militari occidentali „sunt prezenți pe teritoriul Ucrainei și, din păcate pentru ei, suferă pierderi. Statele Unite și statele europene preferă să tacă”.
Franța a anunțat recent că are în vedere trimiterea de instructori militari în Ucraina pentru a accelera pregătirea soldaților ucraineni și crearea unei coaliții europene în acest scop.
Președintele rus afirmase deja săptămâna trecută că instructorii occidentali se aflau în Ucraina, „sub pretextul unor mercenari” care luptă alături de forțele ucrainene.
Alte țări precum Statele Unite au exclus trimiterea de instructori și niciun aliat al Ucrainei nu a raportat prezența armatei sale în Ucraina.