Proteste masive anti-război în Israel pe fondul intensificării conflictului cu Iranul
Eugen Popescu, director al Centrului Român de Studii şi Strategii, unul din coorganizatorii Universității de Vară de la Izvorul Mureșului, a declarat pentru AGERPRES că situaţia comunităţilor româneşti din jurul frontierelor şi Balcani este în continuare “la fel de dramatică, la fel de gravă”, transmite Agerpres, preluat de Romanian Global News.
“Avem de-a face, în continuare, cu asimilarea, în ritm accentuat, a acestei populaţii româneşti, a acestor milioane de români, trebuie să subliniem. Pentru că readucem în atenţie cifrele: 500.000, deci jumătate de milion de români în Ucraina, aproape 30.000 în Voievodina, în Serbia, 300.000 în Timoc, în Valea Timocului, tot în Serbia, 150.000 de români în Bulgaria, plus jumătate de milion de românofoni rudari, care vorbesc limba română ca limbă maternă, 150.000 în Macedonia de Nord de aromâni şi megleno-români, 300.000 de aromâni în Albania şi aproape două milioane de aromâni în Grecia. De toate aceste comunităţi, din păcate, statul român nu este deloc interesat. A fost un buget uriaş alocat pentru românii de pretutindeni, la departamentul de specialitate care se ocupă de ei, 50 de milioane de euro, un buget absolut uriaş, repet, dar care, din păcate, s-a dus numai către diaspora română, ceea ce nu este chiar rău, dar nu este de ajuns. Şi toate aceste comunităţi româneşti care creau cumva un spaţiu, trebuie să spunem, de securitate identitară şi culturală românească în jurul frontierelor, au fost lăsate deoparte. Este foarte grav, pentru că aceste comunităţi nu mai rezistă. Dacă până acum au rezistat pentru că erau, cumva, izolate mediatic, erau izolate din punct de vedere geografic de centrul statelor în care ele locuiesc, acum mass-media de limbă sârbă, de limbă bulgară, de limbă greacă, de limbă macedoneană vine peste ei şi îi asimilează”, a arătat Eugen Popescu.
Acesta a făcut referire şi la situaţia românilor din Ucraina, unde există în vigoare legea educaţiei şi legea administraţiei publice locale, care îi pune pe românii de acolo “într-o situaţie absolut de nedescris, pentru că le creşte asimilarea”.