A doua zi a Universității de Vară de la Izvoru Mureșului a început cu prelegerile din cadrul panelului „Interesul național românesc în actuala conjunctură geopolitică. Globalism versus suveranism”, transmite Romanian Global News.

Situația românilor din Bulgaria a fost prezentată Ivo Gheorghiev, președintele Uniunii Etnicilor Români AVE din Bulgaria. Ivo Gheorghiev și-a manifestat bucuria că are onoarea să transmită urmașilor identitatea națională, dar, din păcate, aceasta are loc tot mai greu din cauza lipsei sprijinului instituțional, astfel încât următoarea expresie caracterizează situația din prezent: „nu mă doare când dă turcul cu cizma, cât fratele cu opinca”. Acesta a întărit că de la an la an situația comunității devine tot mai critică. Chiar și sprijinul financiar instituțional acordat comunităților istorice s-a transformat într-o formă de umilire când, în loc să fie sprijiniți, li se reproșează lipsa de cunoștințe în problemele birocratice. În încheiere, Ivo Gheorghiev a afirmat, cu tărie, că fără sprijinul statului (indiferent de culoarea politică) comunitatea românească nu va supraviețuiri pentru că „singurele culori politice care contează sunt cele de pe tricolor”.

Profesorul universitar Petrișor Peiu a clarificat titlul dezbaterii, afirmând că rolul geopolitic al statului din Țară înseamnă, printre altele, preocuparea activă față de soarta comunităților românești și față de direcția economiei interne. Chiar dacă România reprezintă cea mai mare țară din regiune, statul nu a reușit pe deplin „să capaciteze identitatea națională în comunitățile de români din afara granițelor”. Totodată, cea mai mare creștere economică din regiune (după paritatea puterii de cumpărare) nu s-a transpus în bunăstare pentru români și companiile românești. Basarabia reprezintă din acest punct de vedere un bun exemplu al neputințelor geopolitice ale României. Profesorul Peiu a accentuat importanța factorului politic fără de care discursul geopolitic conturat în cadrul panelului nu va deveni realitate.

Generalul (r) doctor Mircea Chelaru, deputat AUR, a clarificat publicului conceptele de bază ale discursului geopolitic românesc. A gândi astăzi geopolitic înseamnă a răspunde la întrebarea „cum instituționalizăm românismul” (expresie superioară identitară a poporului, conform lui Mihai Eminescu, omului deplin al culturii române). Un concept important din discursul geopolitic este suveranismul, care înseamnă, conform domniei sale, „a fi stăpân” (a-ți manifesta dreptul de proprietate inclusiv asupra propriului patrimoniu imaterial). Generalul (r) Chelaru susține că problema geopolitică trebuie pusă „la firul ierbii” pentru că „dacă ai familie vei avea și comunitate, iar dacă ai comunitate, vei avea și o națiune”. În final, generalul (r) Chelaru i-a avertizat pe participanți că „a venit vremea să trecem de la vorbitori la înfăptuitori” pentru că istoria „consemnează doar faptele, bune sau rele” mai ales că românii au uitat să înfăptuiască pentru că le lipsesc „ridicătorii”.

Andrei Dîrlău, senator AUR de București, filosof și teolog, a adâncit problema suveranismului atacată astăzi atât la nivelul de jos (prin politicile corectitudinii politice promovate Uniunea Europeană), cât și la nivel de sus prin tendințele autonomiste susținute de statul vecin. Soluția este, în opinia senatorului, revenirea la slujirea națiunii și la crearea unor politici care privesc omul în integralitatea lui.

Cosmin Gușă, om de presă și unul oamenii politici atașați de identitatea națională, a îndemnat cursanții să cugete la potențialul geopolitic al României. Ceea ce caracterizează România este, conform jurnalistului, „dezordinea geopolitică” din cauza presiunii de tip imperialist, la care este supusă de marile puteri. Ieșirea din „încercuirea imperialistă” este posibilă prin valorificarea resurselor țării (estimate de experți la cca. 2 mii de mld. de dolari) într-un proiect comun precum cel al reunificării Basarabiei cu România, pentru care ar fi necesare mari resurse financiare, care să compenseze discrepanțele economice dintre cele două state.

Lectorul universitar Lucian Săcălean a declarat în cadrul dezbaterii că: „Orice președinte se va afla în fruntea țării, va trebui să ia decizii grele, pentru că deși nu ne dăm seama, conflictul aflat la granița României, indiferent dacă se va încheia sau nu, va crea mari dificultăți țării noastre, dificultăți pentru care, și o spun cu toată responsabilitatea, țara noastră nu este pregătită”. Acesta a mai punctat că: „Ceea ce trebuie să învețe politicienii români este să dialogheze cu oamenii pregătiți din jurul lor, care să le dea argumentele necesare în momentul în care trebuie să ia decizii”.

Generalul (r) Marius Crăciun a afirmat că: „Sunt convins că NATO este o alianță în care fiecare țară poate avea opinia sa, iar deciziile se iau în unanimitate. NATO este vital mai ales pentru noi românii, care ne aflăm în epicentrul conflictului (…). Dacă ne uităm la armata română, vom vedea că situația ei de acum nu este deloc ceea ce trebuie (…). Trebuie să ne consolidăm poziția și să devenim un pilon de încredere al NATO, așa cum face de pildă Polonia”.

Adrian Severin, fost ministru de externe a declarat că avem un deficit în acțiunea noastră externă, în special atunci când vorbim de impulsul și orientarea politică a oamenilor responsabili de politica externă. România are datele necesare pentru a fi un actor important în politica regională, dar acest lucru nu se câștigă prin obediență, ci prin capacitatea noastră de a dialoga cu alți actori regionali în beneficiul interesului național. Dacă dorim să jucăm un rol în lume trebuie să punem accent pe interesele noastre comune cu cele ale altor puteri regionale, pentru că „la sfârșitul conflictului din Ucraina, SUA va trebui să se ocupe de reconstrucția UE, nu doar a Ucrainei, iar eu mă tem că nu vom mai putea vorbi despre un nou Plan Marshall”.

Deputatul PSD de Mureș Dumitrița Gliga a declarat că: „Am avut și avem oameni care au pus interesul național pe primul loc. (…) Cred că atunci când vorbim despre siguranța națională, în contextul conflictului de la graniță, trebuie să avem în vedere și educația, pentru că atunci când avem un popor educat riscul de a fi manipulați este mult mai mic. Rezultatele testelor PISA ne arată că 40% dintre români nu înțeleg ceea ce citesc, iar acest lucru trebuie să creeze îngrijorări”.

Profesorul universitar Radu Baltasiu, directorul CESPE a afirmat că: „Noi nu facem mai nimic pentru comunitățile de români din afara granițelor. Viktor Orban, pe de altă parte, gestionează direct relațiile cu cetățenii săi, numai că face acest lucru dăunând intereselor celorlalte state. Noi am trecut de la etapa în care nu făceam nimic pentru românii din afara granițelor „pentru a nu deranja”, la cea în care nu mai facem nimic pentru că nu mai știm cum stau lucrările și mai grav, nici nu mai vrem să aflăm. (…) Bugetele alocate unor proiecte coerente și sistematice pe diaspora și comunitățile istorice sunt inexistente. (…) În condițiile în care avem rata analfabetismului funcțional de 47% în rândul tinerilor de sub 28 de ani și numai 3% dintre ei mai citesc, viitorul este sumbru pentru români, atât în interiorul cât și în afara granițelor, pentru că suntem cu toții victime sigure în fața unor țări care au aceste noțiuni”.

Puteți urmări lucrările celei de-a doua zi aici:
https://www.facebook.com/fcrchm/?locale=ro_RO