În data de 19 septembrie 2024, începând cu orele 17.00, a avut loc vernisajul expoziției Icoană în țesătura memoriei: macedoromânii. Arc peste timp, la Muzeului Național al Satului «Dimitrie Gusti», Sala «Gheorghe Focșa» (Şos. Kiseleff nr. 28).

Evenimentul a fost deschis de Dr. Paula Popoiu, manager al Muzeului Național al Satului «Dimitrie Gusti» și principal partener al Universității din București, în inițiativa organizării expoziției. Aceasta a subliniat necesitata unor evenimente de acest fel, pentru a păstra vie memoria macedoromânilor și a le
recunoaște contribuția la cultura națională. A luat cuvântul apoi Dr Sergiu Nistor, Consilier Prezidențial – Departamentul Cultură, Culte şi Minorități Naționale.
Evenimentul a fost moderat de Dr. Florentina Nițu, curator al expoziției, alături de Prof. Univ. Dr. Adina Berciu-Drăghicescu, Dr. Marian Crăciun și Dr. Georgiana Onoiu. Din partea Universității din București (care a împlinit, în 2024, 160 de ani de existență) și a conducerii instituției, a luat cuvântul Prof. Univ. Dr. Magdalena Platis. Aceasta a subliniat importanța implicării Universității din București în acest tip de
proiecte, menționând inițiativele anterioare ale echipelor de cercetare din cadrul instituției, ca și rezultatele remarcabile de până acum.
Din partea Institutului de Etnografie și Folclor «Constantin Brăiloiu» din București, de asemenea, partener în organizarea expoziției, a luat cuvântul Acad. Sabina Ispas.
Din partea Arhivelor Diplomatice ale Ministerului Afacerilor Externe, a luat cuvântul Dr. Doru Liciu.
Doamna Floarea Andreescu a transmis un mesaj din partea Doamnei Cristina-Lavinia Arnăutu, Director cu atribuții de Secretar de stat în cadrul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, finanțator al unor proiecte destinate macedoromânilor derulate de Universitatea din București.
Prof. Univ. Dr. Adina Berciu-Drăghicescu a făcut o scurtă prezentare a importanței
macedoromânilor în istoria României, precum și a contribuției acestora la civilizația și cultura română. A subliniat, de asemenea, importanța unor proiecte care să readucă în atenția publicului larg situația macedoromânilor, reunind resurse pe care partenerii proiectului le-au pus la dispoziție, pentru realizarea expoziției.
Dr. Marian Crăciun a menționat eforturile făcute pentru a realiza selecția informațiilor, documentelor și obiectelor expuse, cât și dedicarea echipei tehnice de proiect, fără de care rezultatele vizibile în expoziție nu ar fi fost posibile.
Conf. Univ. Dr. Florentina Nițu a mulțumit, în calitate de manager de proiect, tuturor partenerilor februarie 1834), primul președinte al SCMR și mare sprijinitor al românilor macedoneni, în lupta lor pentru emancipare națională.
Scopul expoziției este acela de a face cunoscut publicului larg istoria, cultura și civilizația macedoromânilor, și precum și contribuția acestora la dezvoltarea statului național român.
Expoziția surprinde, din perspectivă colaborativă și interdisciplinară, o serie de aspecte importante legate de destinul macedoromânilor, parte componentă a poporului român, aflați în dreapta sau în stânga Dunării.
Realizarea expoziției, ca și suportul pentru organizarea vernisajului a fost posibilă datorită sprijinului Ministerului Culturii, prin suportul acordat în cadrul proiectului Românii sud-dunăreni. Istorie, tradiții, continuitate și al Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, prin proiectul Memoria locurilor 2.0. Pe urmele românilor sud-dunăreni.
Partenerul principal, în organizarea evenimentului, este Muzeul Național al Satului «Dimitrie Gusti», care participă cu un număr mare de exponate din propriul patrimoniu, sprijinul logistic și tehnic în organizarea evenimentului fiind deosebit de prețios.
În cadrul expoziției, sunt aduse în fața vizitatorilor o serie de piese originale (fotografii, hărți, documente, medalii, stindarde, înregistrări audio-video, obiecte și podoabe etc.) din patrimoniul partenerilor proiectului: Muzeul Universității din București, Societatea de Cultură Macedo-Română, Ministerul Afacerilor Externe. Unitatea Arhive Diplomatice, Institutul de Etnografie și Folclor «Constantin
Brăiloiu» din București, Fundația Culturală «Mușata armână» din com. M. Kogălniceanu, jud. Constanța (cu obiecte din colecția etnografică a regretatului Willy Wisoșenschi), Fundația «Nicolae Iorga» din Saranda – Albania, dl. Niculae Dușu și Celco SA, Matei Constantin (colecționar privat).
Au fost proiectate imagini rezultate ale cercetărilor de teren realizate în cadrul proiectului Memoria locurilor 2.0. Pe urmele românilor sud-dunăreni.
O contribuție deosebită, atât prin expertiza personală, cât și prin exponatele puse la dispoziție, a avut-o Iulia Wisoșenschi, cercetător în cadrul Institutului de Etnografie și Folclor «Constantin Brăiloiu», dar și purtătoare a tradiției de familie, în eforturile de edificare a Muzeului « Gh. Celea» din Mihail Kogălniceanu, Jud. Constanța, dedicat aromânilor.
Evenimentul marchează, în anul aniversar al Universității din București (160 de ani de la fondare, 4/16 iulie 1864), o serie de evenimente relevante pentru istoria macedoromânilor: 145 de ani de la fondarea Societății de Cultură Macedo-Română – SCMR (23 septembrie/5 octombrie 1879 și recunoscută prin Înalt Domnesc la 15/27 aprilie 1880), 160 de ani de la constituirea primei școli pentru aromâni, pe 2/12 iulie
1864, la Târnova, lângă Bitolia (azi, în Macedonia de Nord) și 190 de ani de la nașterea lui V.A. Urechia.