Institutul de Studii Politice și Capital Social din Cernăuți (IPSSC) a finalizat cercetarea realizată în cadrul proiectului „Comunitatea românească din Cernăuți, Transcarpatia și Odesa, scrie BucPress, preluat de Romanian Global News.
Barometru social – 2024”, poate fi consultat pe website-ul său.
Obiectivul proiectului, care a fost finanțat de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni din cadrul Guvernului României, a fost acela de a identifica așteptările, atitudinile și necesitățile etnicilor români din Ucraina în cel de al treilea an de război.

În perioada 1 august – 15 septembrie 2024 a fost sondată opinia reprezentanților comunității românești din trei regiuni: Cernăuți (nordul Bucovinei, nordul Basarabiei, Ținutul Herța), Odesa (sudul Basarabiei) și Transcarpatia (Maramureșul din dreapta Tisei). Datele au fost colectate prin interacțiunea cu 250 de lideri și membri ai societăților pentru cultura românească, profesori, muzicieni, preoți – reprezentanți ai elitei economice, politice și culturale din cele trei regiuni.
În afară de colectarea datelor prin chestionar, IPSSC a realizat 10 interviuri structurate cu reprezentanții societăților pentru cultura română, a școlilor și organelor de presă din Ucraina. Structura datelor colectate pe teren: 5 interviuri în regiunea Cernăuți, 3 – în regiunea Odesa, 2 – în regiunea Transcarpatia. Din cele 10 persoane intervievate 5 sunt bărbați și 5 sunt femei.
Informațiile au fost colectate cu ajutorul partenerilor instituționali din cele trei regiuni și analizate de experții permanenți ai institutului. Proiectul de cercetare a fost coordonat de Marin Gherman, director al Institutul de Studii Politice și Capital Social din Cernăuți, lector univ. dr. la Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava, președinte și coordonator editorial al Centrului Media BucPress din Cernăuți.
Din echipa de proiect au făcut parte Sergiu Barbuța, expert IPSSC, președinte al Societății Culturale „Valea Prutului” și Mariana Belciuc, membră IPSSC, președintă a Asociației Cadrelor Didactice de Etnie Română din regiunea Cernăuți.
În urma desfășurării proiectului de cercetare, a văzut lumina tiparului o broșură care poate fi citită și în regim online (AICI).

Ucrainizarea treptată a instituțiilor de învățământ, o amenințare la adresa identității culturale a românilor din Nordul Bucovinei și Herța, Regiunea Odesa și Maramureșul Istoric

Potrivit rezultatelor Barometrului social-2024, „există un sentiment de îngrijorare cu privire la diminuarea drepturilor minorității românești, accentuată de legea marțială și de cadrul juridic local, care aparent nu oferă protecții suficiente. Problemele cauzate de mobilizare și legea marțială au adâncit temerile și izolarea comunității. Comunitatea se confruntă cu dificultăți economice serioase, cauzate de război, mobilizarea bărbaților pentru serviciul militar și restricțiile de circulație.
Ucrainizarea treptată a instituțiilor de învățământ este văzută ca o amenințare la adresa identității culturale de către persoanele intervievate. Lipsa resurselor pentru învățământul în limba română și a lipsa finanțării adecvate pune o presiune semnificativă asupra păstrării culturii și limbii române. În ciuda existenței unor drepturi garantate de Constituția Ucrainei, acestea nu au întotdeauna o aplicare efectivă. Invazia pe scară largă a Rusiei a complicat lucrurile.”

Biserica Ortodoxă Română ar trebui să facă tot posibilul ca să readucă parohiile ortodoxe românești din Ucraina la sânul său

Cercetarea institutului din Cernăuți semnalează că „tensiunile bisericești sunt influențate politic, iar românii manifestă dorința pentru o posibilă apartenență religioasă la Patriarhia Română. Preocupările bisericești sunt adesea un pretext pentru conflicte politice sau văzute ca efecte ale ingineriilor politice. Biserica Ortodoxă Română ar trebui să facă tot posibilul ca să readucă parohiile ortodoxe românești din Ucraina la sânul său, acolo, de unde au fost rupte cu forța de ateii și bolșevicii sovietici acum mai bine de opt decenii în urmă.

Ungaria un exemplu care trebuie urmat
Respondenții români din Ucraina relevă faptul că România „are mult de învățat de la Guvernul de la Budapesta, în special, în ceea ce privește sprijinul pe care Ungaria îl acordă etnicilor maghiari din regiunea Transcarpatia. România trebuie să ne apere mai activ. Bucureștiul nu îi sprijină suficient pe românii din Ucraina, iar aceste legături devin din ce în ce mai slabe. Este necesară modificarea politicii de acordare a granturilor, iar procesul actual de finanțare a proiectelor necesită un control suplimentar și o transparență mai mare.
Procesul de alocare a fondurilor pentru proiectele culturale trebuie monitorizat pentru a asigura o gestionare corectă și eficientă a banilor. În acest sens, propun crearea unei instituții specializate care să supravegheze și să monitorizeze aceste procese, pentru a se asigura că fondurile sunt utilizate în mod adecvat și transparent”.

Românii trebuiesc recunoscuți ca populație băștinașă, iar DRP să nu mai dea burse la trădători!
Românii din teritoriile istorice cer prin intermediul Barometrului social-2024 ca „vorbitorii de limba română din regiunea Cernăuți trebuie să fie recunoscuți populație băștinașă. Întâi de toate, România nu ar trebui să-i abordeze ca pe o comunitate din diaspora. În Ucraina, la fel ar trebui să fim recunoscuți ca fiind băștinași și atunci drepturile și posibilitățile etnicilor români ar fi extinse la maxim.
Ne-am dori ca statul român să renunțe la excursiile organizate pentru profesorimea din Ucraina. Să organizeze veritabile conferințe sau simpozioane, cu dialog deschis, și nu manifestări electorale, la care doar demnitarii români să-și țină discursurile, iar românilor din Ucraina să nu li se aloce nici măcar câte un minut pentru a-și vocifera doleanțele și durerile, cu care vin în capitala României și a tuturor românilor.
Tot aici, ne-am dori ca Departamentul pentru Românii de Pretutindeni să nu mai acorde burse sau indemnizații bănești cadrelor didactice sau directorilor de școli, care lucrează împotriva claselor românești și promovează, pe diferite căi, ucrainizarea școlilor românești din Ucraina. Sunt cunoscute fiind cazuri când zeci de elevi din clasele ucrainene, cu adeverințe false că ar frecventa clase cu predare în limba română, beneficiază de bursă ca etnici români”.