Un fost ministru israelian al apărării, Moshe Yaalon, a afirmat sâmbătă că armata israeliană desfăşoară o „epurare etnică” în Fâşia Gaza, provocând indignare în rândul clasei politice, notează AFP, citat de news.ro și preluat de Romanian Global News.

„Drumul pe care ne aflăm este cel al cuceririi, anexării şi epurării etnice”, a declarat Yaalon într-un interviu la postul privat DemocratTV.
Întrebat de jurnalista care îl intervieva dacă el crede că Israelul se îndreaptă spre „epurare etnică”, Yaalon a răspuns: „Ce se întâmplă acolo? Nu mai există Beit Lahia, nu mai există Beit Hanoun, armata intervine la Jabalia şi, în realitate, noi curăţăm ţara de arabi”, referindu-se la mai multe oraşe din Fâşia Gaza bombardată de armata israeliană.
Moshe Yaalon a fost considerat un dur în timpul carierei sale
Moshe Yaalon, 74 de ani, a fost şeful armatei israeliene între 2002 şi 2005, chiar înainte de retragerea unilaterală a Israelului din Fâşia Gaza.
Yaalon a ocupat funcţia de ministru al apărării şi viceprim-ministru înainte de a demisiona în 2016, în urma unor diferende cu Netanyahu, premier la acea dată.
Considerat un dur în timpul carierei sale politice în cadrul Likud, el s-a aliat în 2019 cu actualul lider al opoziţiei, Yair Lapid, înainte de a se retrage din viaţa politică în 2021.
Obişnuit al frazelor şocante, el a susţinut recent soldaţii care ameninţaseră că nu se vor prezenta la armată ca rezervişti, afirmând că dacă „ar fi fost ofiţer în armata lui Hitler”, ar fi refuzat să facă anumite lucruri, adăugând, însă, că „nu se compară” cu situaţia din Israel.

Pe 21 noiembrie, Curtea Penală Internaţională (CPI) a emis printre altele un mandat de arestare împotriva lui Netanyahu pentru crime de război şi crime împotriva umanităţii.

Preşedinta Curţii Penale Internaţionale (CPI), japoneza Tomoko Akane, a denunţat luni faptul că instanţa este tratată ca „organizaţie teroristă” din cauza deciziilor „independente şi imparţiale” ale judecătorilor săi şi a cerut „consolidarea în mod substanţial şi de urgenţă” a măsurilor de securitate pentru oficialii săi având în vedere „ameninţările şi presiunile”, transmite EFE, conform AGERPRES.
Într-un discurs la reuniunea anuală a ţărilor membre ale CPI, Tomoko Akane a condamnat „eforturile de politizare” a instanţei şi a deplâns „ameninţările cu sancţiuni economice draconice” venite din partea Statelor Unite şi care vizează Curtea „ca şi cum ar fi o organizaţie teroristă”, după ce a emis mandate de arestare pe numele premierului israelian Benjamin Netanyahu şi a ministrului israelian al apărării, Yoav Gallant, pentru crime de război şi crime împotriva umanităţii în Fâşia Gaza.
„Nu vom ceda niciodată în faţa unor măsuri coercitive, ameninţări, sabotaj sau ultraj. Curtea, care apără principiul statului de drept, va continua să urmărească dreptatea şi să apere demnitatea şi drepturile victimelor atrocităţilor fără teamă sau favoritism”, a avertizat preşedinta CPI.
„Pericolul pentru instanţă este existenţial”

„Suntem la un moment de cotitură în istorie (…) Dreptul internaţional şi justiţia internaţională sunt ameninţate. La fel ca viitorul umanităţii”, a adăugat ea. „Dacă va dispărea Curtea, aceasta va însemna inevitabil prăbuşirea tuturor proceselor (…) Pericolul pentru instanţă este existenţial”, a continuat Tomoko Akane, conform AFP.

„Curtea Penală Internaţională va continua să îşi îndeplinească mandatul legal, în mod independent şi imparţial, fără a ceda niciunei ingerinţe externe”, a dat asigurări preşedinta CPI.

În plus, ea a considerat „şocant că anumite state şi indivizi sunt scandalizaţi atunci când judecători independenţi emit decizii în conformitate cu dovezile şi cu legea”, când „ceea ce contează nu este degetul care arată, ci luna”, a avertizat Akane. „Ne-am aştepta ca ei să fie scandalizaţi că s-au comis comportamente criminale, stabilite conform standardului legal cerut”, a avertizat Tomoko Akane.

Akane a menţionat faptul că, „în special în ultimii doi ani, activităţile Curţii au atras, într-un mod care poate fi înţeles, o mare atenţie politică”.
După ce a cerut arestarea celor doi oficiali israelieni luna trecută, CPI s-a trezit din nou în centrul controverselor, cu atacuri în special din partea Israelului şi a SUA.

„Respingem ferm orice încercare de a influenţa independenţa şi imparţialitatea Curţii. Condamnăm eforturile de a ne politiza funcţia. Am respectat şi vom respecta întotdeauna doar legea, în toate circumstanţele”, a adăugat Akane.

Preşedinta CPI a adăugat că această „situaţie fără precedent a adus o schimbare transformatoare în postura sa de securitate” şi a deplâns că oficialii sunt „profund îngrijoraţi de faptul că orice reducere a resurselor solicitate în scopuri de securitate va avea repercusiuni periculoase asupra capacităţii de a asigura operaţiuni sigure şi consecvente”.

„Considerăm că măsurile de securitate actuale pentru anumiţi oficiali şi pentru Curte sunt insuficiente. Adresăm cu respect o solicitare pentru ca măsurile de securitate preventivă să fie întărite în mod substanţial şi de urgenţă”, a cerut judecătoarea, îndemnând celelalte 123 de state membre să „împartă” cu ţara gazdă, Regatul Ţărilor de Jos, „responsabilitatea de a proteja” Curtea.

Adunarea Statelor Părţi la Statutul de la Roma, tratatul fondator al CPI, îşi desfăşoară cea de-a 23-a sesiune în perioada 2-7 decembrie.