La 15 ianuarie 2024 se împlinesc 175 de ani de la înregistrarea în scripte a nașterii lui Mihai Eminescu – Românul Absolut. Data sa „oficială” de naștere a fost declarată Ziua Culturii Naționale la inițiativa Academiei Române, lispindu-i însă din denumirea oficială și numele marelui român, așa cum s-ar fi cuvenit. O inițiativă parlamentară de îndreptarea a acestei situații nepotrivite ar fi de dorit, scrie https://www.activenews.ro, preluat de Romanian Global News.
Astăzi, la mormântul său de la Cimitirul Bellu din București, are loc o slujbă de parastas susținută de Patriarhia Română iar la statuia lui Eminescu de la malul Mării Negre, IPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, a organizat împreună cu Facultatea de Teologie și studenții ASCOR un eveniment artistic aniversar urmat de o slujbă de pomenire la Mănăstirea Dervent.

Președintele Academiei Române, Ioan Aurel Pop, afirmă: „Eminescu, națiunea și cultura – ca valori identitare – ne-au construit destinul de ființă colectivă. Destinul acesta nu a fost ideal, nu a fost liniar și etern glorios, nu a fost un marș continuu ascendent, dar a fost calea noastră de înaintare prin istorie, cale pe care am ținut-o deschisă și funcțională până astăzi. Eminescu a sintetizat toate marile valori ale creației spirituale românești. El s-a identificat și cu dacii, și cu romanii, și cu Decebal, și cu Traian, «de la Nistru pân-la Tisa». Pentru Eminescu, România întreagă exista și trăia intens cu mult înainte de a fi fost oficial pusă pe hartă. În această Românie aveau loc și Alexandru cel Bun, și Vlad Țepeș, și Ștefan cel Mare (mai ales el, părintele Moldovei) și Mihai Viteazul, și Iașii, și Bucureștii, și Oradea Mare, ca și Mica Romă. Toate se pierdeau pentru el „în acest cuvânt mare, covârșitor și foarte frumos, de Țară Românească” (cum avea să spună mai apoi Nicolae Iorga).
Aceia care-l nimicnicesc pe Eminescu și care ar da un decret ca poetul să fie scos din panoplia valorilor noastre și din postura de poet național ar putea avea cuvânt să facă asta dacă ei înșiși ar fi produs o creație culturală comparabilă cu a ‘băietului’ cutrierător de păduri nord-moldave. Altminteri, devin cu toții ridicoli, precum ‘musca la arat’, surprinsă de parabola fabulistului Alecu Donici. Eminescu a devenit o marcă a culturii românești și a națiunii române. De aceea, cultura națională a stat și va sta încă un timp nedefinit sub semnul lui Eminescu. Celebrând cultura națională ne întoarcem mereu la Eminescu, la zestrea spirituală a națiunii întruchipate de el, la virtuți, la valori și la încredere”, a subliniat Ioan Aurel Pop într-un mesaj transmis Agerpres.
El îi îndeamnă pe români să se bucure de „creația spiritului românesc, pusă sub înaltul patronaj al lui Eminescu”.