Candidatul suveraniștilor din România, George Simion, a contestat turul II al alegerilor prezidențiale la Curtea Constituțională, iar în cererea sa invocă intervenție a unor state cum ar fi Franța și R. Moldova, dar și intervenția STS, transmite Romanian Global News.
George Simion acuză intervenția în alegerile din România a unor actori statali (Franța, Republica Moldova sau Polonia), dar acuză și faptul că prin declarațiile publice ale unor oficiali s-a lăsat impresia că leul a crescut ca urmare a victoriei sale din primul tur de scrutin. De asemenea, George Simion acuză Serviciul de Telecomunicații Speciale că a manipulat rezultatul alegerilor prezidențiale.
Argumentele politice invocate de George Simion:
”La data de 4 mai 2025 a avut loc primul tur pentru alegerea Președintelui României.
În urma acestui tur de scrutin, care a avut o prezență la vot de 53,21%, candidații aleși să participe în turul al doilea au fost domnii George-Nicolae Simion, care a obținut un scor de 40,96% din voturi, și Nicușor-Daniel Dan, care a obținut un scor de 20,99% din voturi.
Ulterior încheierii procesului electoral aferent turului întâi, în perioada cuprinsă între ziua votului din turul întâi și data începerii campaniei electorale pentru turul al doilea, a început o operațiune de dezinformare a electoratului și de denigrare a mea, care a continuat și după data începerii campaniei electorale (9 mai 2025) și care s-a desfășurat inclusiv în data de 18 mai 2025, ziua alegerilor.
În această perioadă, a fost desfășurat un atac informațional extrem de grav, în cadrul căruia au fost invocate scenarii false, lipsite de dovezi și utilizate în scopul instigării la ură a populației împotriva mea, cu scopul de a insufla frică în electorat.
Aceste scenarii au făcut referire la o eventuală apropiere a partidului Alianța pentru Unirea Românilor (în continuare, Partidul sau AUR) și a mea de Rusia, la faptul că aș avea presupuse viziuni pro-ruse, pro-legionare ori pro-fasciste, la faptul că eu și AUR am dori scoaterea României din UE și din NATO (aspecte combătute în mod repetat în toate declarațiile publice ale mele și ale Partidului), la faptul că alegerea mea în calitate de Președinte al României este susținută de serviciile de informații românești, respectiv că eventuala mea alegere ar fi de natură să distrugă democrația din România.
Toate elementele de propagandă menționate mai sus au fost folosite în mod sistematic, repetat și agresiv atât de echipa de campanie a lui Nicușor-Daniel Dan și de partidele care i-au susținut candidatura, cât și de persoane fizice ori juridice care au realizat campanie directă sau indirectă pentru acest candidat.
De asemenea, această alegație a pericolului asupra democrației reprezentat de alegerea mea în calitate de Președinte al României a fost utilizată chiar de instituții ale Statului Român, în acest sens, cu titlu de exemplu, Universitatea din București exprimând mesaje de natură să susțină denigrările amintite și să îndemne la vot pentru candidatul Nicușor Dan, chiar în ziua votului. Astfel, au fost utilizate și falsificate, într-un mod iresponsabil, noțiuni și elemente de natură istorică (e.g., Mineriada din iunie 1990) în scopul dezinformării și denigrării mele și a inducerii unei stări de frică generalizată în mentalul populației României.
Astfel, propagarea agresivă către populația României a unor teorii cvasi-conspiraționiste ce susțineau revenirea la putere a unor mișcări extremiste, distrugerea democrației din România ori ieșirea României din UE, reprezintă acuze de o gravitate extraordinară ce au fost inoculate alegătorilor și care au condus la inducerea lor în eroare cu privire la persoana mea, prin insuflarea unei stări de frică în rândul cetățenilor.
Invervenția marilor companii în alegeri
Mai mult decât atât, au existat intervenții străine în desfășurarea procesului electoral din România, care au avut, pe de o parte, scopul de a realiza acte de fraudă electorală și de înlesnire a acestei fraude, iar, pe de altă parte, au fost de natură informațională și au contribuit la propagarea dezinformării și denigrării mele prin promovarea artificială a scenariilor false amintite mai sus.
În cele ce urmează, vă voi prezenta, succint, factorii care au condus la vicierea procesului electoral.
În ceea ce privește presupusa apropiere față de Rusia, „simpatiile” pro-legionare sau pro-fasciste, vă învederez că această afirmația a fost făcută în mod repetat încă din anul 2020, momentul la care AUR a intrat în Parlamentul României. Recent, cu titlu de exemplu, a se vedea „Cine este George Simion, liderul partidului de extremă-dreapta AUR, calificat de pe primul loc în turul 2 al prezidențialelor 2025” , .
Referitor la entitățile nonstatale, societăți comerciale precum Decathlon au îndemnat, în mod indirect, angajații să voteze cu contracandidatul meu, fiind puse presiuni asupra acestora în acest sens . În același sens, organizatorii festivalului UNTOLD au oferit vouchere cu titlu de beneficiu pentru alegători, pe baza prezentării ștampilei care atestă că aceștia au votat în turul al doilea de scrutin, fapt care, printre altele, constituie infracțiune conform art. 386 din Codul penal. Mai mult decât atât, organizatorii UNTOLD au și mulțumit, public, pe platforma de socializare Facebook.com persoanelor care au dat curs îndemnului la vot.
După cum am amintit, Universitatea din București a efectuat un sondaj pe platforma de socializare Facebook.com, care reprezenta, de fapt, un îndemn la vot pentru contracandidatul meu, Nicușor-Daniel Dan .
Totodată, cu nerespectarea legislației în vigoare privind materialele de propagandă electorală, au fost mobilizați formatori de opinie (influenceri) importanți în susținerea candidaturii lui Nicușor-Daniel Dan, conform Anexei nr. 1 la prezenta, printre care persoane notorii precum Delia Matache, Mihai Bendeac, Imogen, Andreea Suciu, Irina Rimes, Lora Official etc.
De asemenea, precizez și faptul că acești formatori de opinie au acționat în mod concertat, sub coordonarea agențiilor de management (inclusiv o firmă franceză) cu care au raporturi contractuale, identificate în Anexa 1.
Suplimentar, în această campanie nelegală desfășurată în favoarea dlui. Nicușor-Daniel Dan, și-au adus aportul și persoane din mediul de afaceri, cum ar fi, cu titlu de exemplu, Florin Talpeș – fondatorul și CEO-ul Bitdefender, conform listei din Anexa 1.
Astfel, în ceea ce privește intervențiile străine în procesul electoral din România (entitățile statale externe), vă indic, cu titlu de exemplu, intervențiile franceze, poloneze, moldovenești și spaniole.
În privința intervenției franceze, în timp ce reclama subminarea rezilienței și supunerea la manipulare din partea „interferenței internaționale străine” , Emmanuel Macron și-a arătat, în mod indirect, susținerea față de Nicușor-Daniel Dan, punctând că alegerile din 18 mai 2025 sunt extrem de importante pentru bunul parcurs european al României.
În ceea ce privește intervenția în procesul electoral a unor actori francezi, fondatorul aplicației de mesagerie Telegram, Pavel Durov, a susținut că ar fi refuzat o solicitare din partea unei țări occidentale, pe care nu a numit-o, de a „reduce la tăcere” vocile conservatoare din România. Ulterior, acesta a precizat că serviciile franceze de informații externe i-ar fi cerut acces la adrese IP ale suspecților de terorism, în cadrul unei întâlniri care ar fi avut drept pretext combaterea terorismului și a pornografiei infantile. Cu toate acestea, potrivit lui Durov, tema principală a discuției ar fi fost însă de natură geopolitică și a vizat țări precum Republica Moldova, România și Ucraina . Mai mult decât atât, acesta și-a exprimat acordul cu privire la audierea sa în vederea probării celor pe care le susțin prin prezenta.
În privința intervenției poloneze, Donald Tusk a afirmat public faptul că „Atunci mie mi s-a părut imposibil, dar el a reușit. Și voi veți reuși! Am primit apoi de la regretatul Duckadam mănușile lui de portar. Mi-a spus atunci: „apără Europa, apără România și libertatea noastră, așa cum și eu am apărat poarta în Sevilla. Sunt convins că aceste mănuși trebuie să le primească astăzi liderii noștri – Nicușor Dan și Rafał Trzaskowski. Trăiască România! Trăiască Polonia! Trăiască Europa Unită!”
Referitor la intervenția moldovenească, președinta Republicii Moldova și-a arătat public susținerea față de contracandidatul meu, Nicușor-Daniel Dan, afirmând, cu privire la acesta, că „Succes, Nicușor Dan! Îți admir decența, rezistența, respectul pentru adevăr. Nu e ușor în vremuri populiste!”, făcând o paralelă cu situația țării pe care o conduce, despre care a precizat că „Mai multe sondaje arătau că oponentul meu, un personaj controlat de Kremlin, va câștiga alegerile. Nimeni nu credea că vom reuși să ridicăm un val pentru o Moldovă onestă și liberă. Dar am reușit”, aluzia fiind că eu sunt un candidat pro-rus.
În privința intervenției spaniole, liderul opoziției spaniole și președintele Partidului Popular din Spania (PP), Alberto Núñez Feijóo, a transmis un mesaj de susținere pentru Nicușor-Daniel Dan, în care le-a comunicat românilor care trăiesc în Spania următoarele: „Tuturor românilor care trăiți în Spania, care vă iubiți țara, vă dorim să aveți un viitor de succes. Și de aceea vă spun, nu aveți încredere în populism, nu aveți încredere în cei care au soluții pentru orice, fără să fi rezolvat vreodată ceva. Aveți încredere în Europa. Aveți încredere în partidele pro-europene”. Totodată, a afirmat că Nicușor-Daniel Dan este „fără îndoială viitorul european al României” și le-a transmis românilor din Spania că „De aici, din Spania, îi dorim cel mai bun viitor acestui popor, pe care îl iubim atât de mult. Pentru că vă cunoaștem, pentru că trăiți aici, pentru că lucrați cu noi și formăm o țară extraordinară” .
Mai mult decât atât, inclusiv în presa din Statele Unite ale Americii se reclamă intervenții și presiuni din partea unor state din UE referitor la procesul electoral din România, în sensul că „voința poporului a fost călcată în picioare de o uniune de tehnocrați, presiuni ale serviciilor de informații străine și decrete judiciare.”
După cum a reținut Curtea Constituțională în Hotărârea nr. 32 din 6 decembrie 2024, «Atribuția Curții Constituționale potrivit căreia „veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Președintelui”, reglementată de art. 146 lit. f) din Constituție, nu poate fi interpretată restrictiv», întrucât dispozițiile art. 146 lit. f) din Constituția României trebuie coroborate cu cele ale art. 142 alin. (1) din Constituția României și cu cele ale art. 1 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, atribuția instanței de contencios constituțional „de a veghea la respectarea procedurii pentru alegerea Președintelui neputând fi disociată de rolul Curții Constituționale în arhitectura constituțională, acela de garant al supremației Constituției”.
Având aceste chestiuni în vedere, Curtea Constituțională a statuat în hotărârea anterior menționată faptul că, în situația în care în cursul procesului electoral au existat „multiple neregularități și încălcări ale legislației electorale” care au condus la distorsionarea caracterului „liber și corect al votului exprimat de cetățeni și egalitatea de șanse a competitorilor electorali” și care au „afectat caracterul transparent și echitabil al campaniei electorale și au nesocotit reglementările legale referitoare la finanțarea acesteia”, toate acestea au un efect convergent de „desconsiderare a principiilor esențiale ale alegerilor democratice”.
Or, deoarece „Democrația reprezintă un element fundamental al ordinii constituționale naționale și al patrimoniului constituțional european, iar dreptul la alegeri libere este unanim apreciat ca fiind expresia cea mai profundă a organizării unei societăți democratice”, iar „Dreptul de a vota și dreptul de a fi ales sunt cruciale pentru stabilirea și pentru menținerea fundamentelor unei democrații constituționale autentice și efective, guvernate de preeminența dreptului (…), și sunt garantate de Constituție”, Curtea Constituțională a reținut că „drepturile electorale sunt drepturi fundamentale de natură politică, reprezintă o condiție sine qua non a democrației și a funcționării democratice a statului și se exercită cu respectarea exigențelor Constituției și a legilor.”
Totodată, având în vedere prevederile art. 1 alin. (3), care dispun că „România este stat de drept, democratic și social, în care demnitatea omului, drepturile și libertățile cetățenilor, libera dezvoltare a personalității umane, dreptatea și pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradițiilor democratice ale poporului român și idealurilor Revoluției din decembrie 1989, și sunt garantate”, text care stabilește în mod expres valorile pe care se fundamentează statul român, drept corolar al existenței în timp a acestuia, respectiv dispozițiile art. 2 alin. (1) din Constituția României, care statuează că „Suveranitatea națională aparține poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice și corecte, precum și prin referendum”, Curtea Constituțională a reținut următorul aspect: „caracterul corect al alegerilor este o expresie a suveranității și un principiu fundamental al statului român, care stă la baza stabilirii rezultatului alegerilor pentru funcția de Președinte al României.”
Luând în considerare aceste argumente, instanța de contencios constituțional a reținut în hotărârea amintită faptul că „statul are obligația de a asigura un proces electoral transparent în toate componentele sale pentru a garanta integritatea și imparțialitatea alegerilor(…)”, în exercitarea responsabilității sale pozitive „de a preveni orice interferență nejustificată în procesul electoral prin raportare la principiile constituționale”, pentru a face față „provocărilor și riscurilor generate de campaniile de dezinformare organizate, de natură să afecteze integritatea proceselor electorale.”
În ceea ce privește cauza de față, principalele aspecte imputate procesului electoral privind alegerea Președintelui României din anul 2025 sunt cele privind manipularea votului alegătorilor și distorsionarea egalității de șanse a competitorilor electorali, prin utilizarea netransparentă și cu încălcarea legislației electorale a tehnologiilor digitale și a inteligenței artificiale în desfășurarea campaniei electorale, precum și prin finanțarea din surse nedeclarate a campaniei electorale, inclusiv în mediul online, similar cu situația de fapt reținută de Curtea Constituțională în Hotărârea nr. 32 din 6 decembrie 2024.
Toate acestea au condus la afectarea caracterului liber exprimat al votului cetățenilor, prin negarea dreptului lor de a fi informați corect înainte de a lua o decizie cu privire la candidați și la procesul electoral din toate sursele, respectiv prin neasigurarea unei protecții împotriva influenței nejustificate asupra comportamentului de vot, prin acte și fapte nelegale și disproporționate, publicitatea politică făcută în favoarea candidatului Nicușor-Daniel Dan s-a manifestat și sub forma unor denigrări continue la adresa mea, menite să instige la ură și să insufle frică în rândul electoratului.
Or, în această manieră, publicitatea politică s-a transformat într-un „vector de dezinformare”, dat fiind faptul că, de multe ori, acesta nu și-a dezvăluit „caracterul politic, provine de la sponsori din afara Uniunii sau face obiectul unor tehnici de vizare a unui public-țintă sau de distribuire a materialului publicitar” , aspect în legătură cu care Curtea Constituțională a reținut în Hotărârea nr. 32 din 6 decembrie 2024, referitor la alegerile prezidențiale din anul 2024, faptul că „trebuie exclusă ingerința unor entități statale sau nonstatale în realizarea unor campanii de propagandă sau dezinformare electorală”.
Cu titlu de exemplu care a fost folosit pentru a insufla temere în rândul electoratului și pentru care am fost „creditat”, a fost creșterea cursului de schimb valutar al monedei euro, fapt care mi-a fost atribuit urmare a câștigării turului întâi al alegerilor prezidențiale, motiv pentru care „Banca Națională a României (BNR) a cheltuit doar luni circa 2 miliarde de euro ca să mențină cursul stabil al leului după victoria lui George Simion”, întrucât „Investitorii și cetățenii simpli au început să vândă lei și să cumpere euro de teama consecințelor economice ale unei eventuale victorii a lui George Simion, au declarat pentru G4Media sursele oficiale citate” . Relevant în acest sens este că și după rezultatele celui de-al doilea tur de scrutin JP Morgan a prognozat că, în anul 2025, cursul euro va fi de 5,1 lei pe euro la finalul trimestrului al doilea, 5,18 lei pe euro la finalul trimetrului al treilea, 5,25 lei pe euro la final de an, urmând ca în primul trimestrul al anului 2026 acesta să urce la 5,32 lei . Așadar, este lesne de observat că evoluția prognozată a cursului de schimb valutar al monedei euro a fost utilizată ca un laitmotiv în campania electorală, în scopul dezinformării electoratului și insuflării unei temeri colective.
Astfel, apreciez că ne aflăm în ipoteza în care caracterul liber exprimat al votului a fost încălcat prin faptul că alegătorii au fost dezinformați prin intermediul unei campanii electorale nelegale în cadrul căreia unul dintre candidați a beneficiat de o promovare agresivă, derulată cu eludarea legislației naționale în domeniul electoral și prin exploatarea abuzivă a algoritmilor platformelor de social media.
Manipularea votului a fost cu atât mai evidentă cu cât materialele electorale de promovare a unui candidat nu au purtat însemnele specifice publicității electorale conform Legii nr. 370/2004, iar, mai mult decât atât, candidatul Nicușor-Daniel Dan a beneficiat și de un tratament preferențial pe platformele de social media, ceea ce a avut ca efect denaturarea manifestării de voință a alegătorilor.
În această manieră, a fost afectată egalitatea de șanse a contracandidatului său din al doilea tur de scrutin, ceea ce reflectă o alterare a însuși dreptului meu de a fi ales, cu toate că această egalitate de șanse trebuie garantată tuturor candidaților și partidelor și trebuie să stimuleze statul să adopte o atitudine obiectivă și imparțială față de ei și să aplice aceeași legislație în mod echitabil tuturor.

4. În plus, vă învederez și faptul că procesul electoral a fost viciat și prin imixtiuni ale instituțiilor din domeniul securității naționale care, fiind implicate în mod direct în procesul electoral, au profitat de poziția-cheie pe care o dețineau și au manipulat în mod abuziv opțiunile alegătorilor.
   Astfel, ca metodă de fraudare a alegerilor, acest lucru a fost posibil pentru Serviciul de Telecomunicații Speciale (în continuare, STS), prin intermediul sistemului informatic utilizat în procesul electoral, responsabil de centralizarea rezultatelor din secțiile de votare.
   Acest sistem gestionat de STS preia electronic datele introduse la nivelul fiecărei secții, iar apoi acestea sunt prelucrate și introduse în baze de date centralizate.
   Cu toate acestea, prin manipularea internă a sistemului, urmare a unui acces neautorizat (sau autorizat, dar folosit ilegal), cifrele introduse inițial pot fi alterate în favoarea unui candidat, înainte de afișarea rezultatelor finale oficiale.
   Mai mult decât atât, având în vedere lipsa totală de transparență a instituției și o conducere practic politică a acesteia, sistemul informatic poate fi plin de vulnerabilități, iar auditarea acestuia – imposibilă, în contextul în care la codul sursă al aplicației nu este permis un acces liber în vederea verificării și asigurării integrității și securității sale.
   În plus, dacă acest soft este manipulat anterior votului pentru a produce rezultate distorsionate în anumite condiții specifice (de exemplu, activarea unui script care se declanșează la o anumită oră sau când diferențele sunt mici între candidați), această fraudă ar putea rămâne nedetectată în absența unor verificări independente și minuțioase.
   Totodată, într-o zi de alegeri normală, operatorul din secţia de votare ar trebui să scaneze cartea de identitate cu tableta furnizată de STS. Sistemul verifică instantaneu formatul CNP-ului, îl marchează drept „a votat” şi stochează fotografia actului, lăsând o urmă digitală uşor de verificat ulterior.
   În anul 2025, informațiile arată, însă, că mai bine de o treime dintre codurile numerice personale au ajuns în baza de date nu prin scanare, ci prin tastare manuală. O asemenea proporţie depăşeşte de câteva ori media obişnuită şi nu poate fi justificată prin tablete defecte sau documente deteriorate.
   Introducerea manuală elimină dovada foto şi deschide uşa unui abuz: una sau mai multe persoane cu acces privilegiat la sistem au înscris direct, în rafală, şiruri de CNP-uri plauzibile, fără ca, la nivelul secţiei, membrii biroului să-şi dea seama că înregistrează persoane inexistente. Procesul a avut loc târziu, probabil spre finalul zilei, când graficele publice de prezenţă sunt urmărite doar sporadic, iar inserarea trece neobservată la suprafaţă.
   În paralel, aplicaţia STS conţine un mecanism care blochează votul unui alegător de îndată ce acesta s-a prezentat la urnă, indiferent dacă se află în ţară sau în străinătate. Când funcţia este activă, un cetăţean care a votat deja în străinătate nu poate să fie acceptat din nou în România: tableta afişează mesajul „persoana a mai votat”, iar procesul se opreşte.
   Or, la scrutinul din 2025 au apărut relatări credibile conform cărora alertele pentru „dublă votare” nu s-au mai declanşat deloc. O asemenea „tăcere” are o singură explicaţie tehnică: parametrul care porneşte controlul a fost dezactivat, iar replicarea bazelor de date între reţeaua externă (străinătate) şi cea internă a fost întârziată voit sau tabletele au fost trecute în mod offline la orele de vârf şi au sincronizat informaţiile abia după ce urnele se închiseseră. Indiferent de variantă, rezultatul este identic – acelaşi CNP poate figura de două ori, generând artificial voturi suplimentare.
   Când cele două breşe s-au întâlnit, vulnerabilitatea a devenit masivă. Aplicaţia configurată să nu mai verifice dublarea votului şi o bază de date care acceptă, fără imagini, orice șir de cifre introdus manual au permis fabricarea industrială a voturilor. Într-un interval foarte scurt, chiar şi în ultimele minute ale zilei de votare, un utilizator cu drepturi extinse ar fi putut încărca un fişier uriaş cu CNP-uri inventate sau dublate, suficiente pentru a face să apară circa 1.6 milioane de opţiuni electorale în favoarea unui singur candidat. Cum prezenţa totală s-a apropiat de nouă milioane, acel volum suplimentar – aproape 18% – a fost decisiv pentru răsturnarea rezultatului final.
   Or, având în vedere rezultatele turului întâi, din care rezultă un decalaj evident între voturile ce mi-au fost acordate mie și cele acordate lui Nicușor-Daniel Dan, se poate constata o inversare a procentelor în cel de-al doilea tur, lucru care ar fi fost posibil numai urmare a manipulării grosolane a rezultatelor scrutinului.
   Precizez că inadvertențele din rezultatele votării, cauzate de frauda grosolană intermediată de sistemul informatic al STS, au fost constatate de experți internaționali în domeniu.
   În acest sens, în expertiza efectuată de dl. Xavier Azalbert în legătură cu rezultatele alegerilor prezidențiale, acesta a efectuat o analiză comparativă a sondajelor electorale (intenția de vot a cetățenilor cu drept de vot) și a rezultatelor efective de la scrutin.
   Astfel, sondajele arătau, în medie, în favoarea mea – 56% din voturi, iar în favoarea lui Nicușor-Daniel Dan – 44% din voturi, evoluția intenției de vot arăta un număr de 1.476.922 de votanți care ar fi urmat să fie preluați de mine dintre cei care au votat în turul întâi, ceea ce ar fi condus la câștigarea alegerilor cu mai mult de 6.444 milioane de voturi, față de numărul prefigurat de aproximativ 5.063 milioane de votanți ai lui Nicușor-Daniel Dan.
   Cu toate acestea, s-a observat o inversare a voturilor ce mi-au fost acordate mie și lui Nicușor-Daniel Dan, fapt care a condus la răsturnarea rezultatului alegerilor prezidențiale și, implicit, a voinței populare.
   Așadar, faptul că a existat o fraudă la vot intermediată de STS este evident, aspect care a condus la răsturnarea rezultatelor alegerilor, prin atribuirea unui număr de aproximativ 1.6 milioane de voturi contracandidatului meu, Nicușor-Daniel Dan.