Proteste masive anti-război în Israel pe fondul intensificării conflictului cu Iranul
Lovitura finală pentru grupul de lucru a fost dată în urmă cu aproximativ trei săptămâni, când majoritatea membrilor Consiliului Naţional de Securitate (NSC) al Casei Albe – inclusiv întreaga echipă care se ocupa direct de războiul din Ucraina – au fost concediaţi ca parte a unei ample restructurări, scrie Reuters preluat de Romanian Global News.
Eforturile grupului de lucru au fost stabilite şi coordonate de funcţionari de rang înalt din NSC, deşi au inclus participanţi din Departamentul de Stat, Departamentul Trezoreriei, Pentagon şi comunitatea de informaţii. Printre cei care au lucrat la acest efort s-a numărat şi Andrew Peek, înalt funcţionar al NSC pentru Europa şi Rusia, care a fost demis în luna mai. Nu este clar cu exactitate cine a dat ordinul de întrerupere a efortului, însă oficialii au sugerat că reducerile semnificative din NSC au făcut ca o continuarea a activităţii grupului să fie în mare măsură nesustenabilă.
Administraţia Trump a mai renunţat în ultimele săptămâni la un grup de lucru inter-agenţii pe care îl înfiinţase pentru a formula strategii de presiune asupra Rusiei în vederea accelerării negocierilor de pace cu Ucraina.
Printre subiectele discutate în cadrul grupului de lucru a fost modul în care SUA ar putea stimula sau presa fostele state sovietice, precum şi alte ţări est-europene şi asiatice, pentru a limita fluxul de bunuri şi energie în şi din Rusia, au declarat oficialii, scrie news.ro.
Deşi au fost reticenţi în a discuta detaliile opţiunilor elaborate de grup din cauza naturii sensibile a activităţii, oficialii americani au declarat că grupul era încă în faza de brainstorming atunci când a fost dizolvat. Lucrările grupului nu aveau legătură cu pachetul de sancţiuni împotriva Rusiei aflat în atenţia Senatului SUA. Ideile au variat de la acorduri economice adaptate, menite să scoată unele ţări de pe orbita geopolitică a Rusiei, la eforturi de operaţiuni speciale sub acoperire, au declarat oficialii.
În ciuda promisiunii din timpul campaniei de a pune capăt războiului din Ucraina în prima zi a preşedinţiei sale, Trump a devenit în ultimele luni din ce în ce mai frustrat de faptul că demersul său nu a produs niciun progres. El a început să spună că Statele Unite ar putea renunţa complet la eforturile sale de a intermedia pacea. În lumina acestei ameninţări, sarcina grupului de lucru a părut din ce în ce mai irelevantă, au adăugat aceşti oficiali, care au solicitat anonimatul pentru a descrie discuţiile interne sensibile.
„A pierdut din avânt în final pentru că preşedintele nu era acolo. În loc să facă mai mult, poate că a vrut să facă mai puţin”, a declarat unul dintre oficiali.
Desfiinţarea grupului de lucru, despre a cărui existenţă nu s-a ştiut, este de natură să adâncească îngrijorările aliaţilor europeni cu privire la tonul uneori conciliant al lui Trump faţă de Rusia şi la reticenţa sa de a-şi exprima sprijinul pentru Ucraina înainte de summitul crucial al NATO de la sfârşitul acestei luni.
În prima zi a summitului Grupului celor Şapte, luni, în Canada, preşedintele republican a declarat că eliminarea Rusiei din fostul Grup al celor Opt, în urmă cu peste un deceniu, a fost o greşeală.
De la dizolvarea acestui grup, acţiunile mai ample de pacificare ale lui Trump, care au reprezentat un element central al campaniei sale electorale, au cunoscut o perioadă dificilă. În ciuda unor succese – cum ar fi o încetare a focului mediată de SUA între India şi Pakistan – Trump a făcut puţine progrese tangibile în obţinerea unei încetări a focului în Gaza, iar riscul unui război regional în toată regula în Orientul Mijlociu a crescut rapid odată cu conflictul Israel-Iran.
Dizolvarea grupului urmează, de asemenea, unei suspendări, în martie, a activităţii unor agenţii de securitate naţională americane în ceea ce priveşte un efort coordonat de contracarare a operaţiunilor ruseşti de sabotaj şi dezinformare.
Grupul de lucru a fost format în martie sau aprilie, într-un moment în care unii consilieri apropiaţi ai lui Trump deveneau din ce în ce mai sceptici cu privire la dorinţa Kremlinului de a ajunge la un acord, în timp ce retorica lui Trump sugera că ar putea fi interesat să îşi modifice atitudinea conciliantă faţă de Putin.
Într-un interviu acordat NBC News la sfârşitul lunii martie, preşedintele american a declarat că este „foarte furios” şi „supărat” pe liderul rus pentru că a ridicat semne de întrebare cu privire la legitimitatea preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski.
Purtătorul de cuvânt al NSC, James Hewitt, a declarat pentru Reuters, la 1 aprilie, că există o „frustrare profundă în legătură cu guvernul rus în ceea ce priveşte negocierile”.