Un contrast educațional se conturează în regiunea Cernăuți: în timp ce cel mai mare liceu cu predare în limba ucraineană din oraș introduce româna ca a doua limbă străină, în localitățile cu populație română majoritară, predarea în limba maternă este înlocuită treptat cu cea în ucraineană, scrie https://bucpress.eu, preluat de Romanian Global News, care comentează știrea.
La Liceul nr. 13 din Cernăuți, cea mai mare instituție de învățământ preuniversitar din oraș, părinții au optat pentru limba română ca a doua limbă străină de studiu pentru copiii lor. Decizia vine în contextul în care româna câștigă popularitate printre familiile ucrainene din mediul urban.
În schimb, situația din fostul raion Noua Suliță și din alte zone cu populație română autohtonă prezintă o imagine alarmantă. Clasele cu predare în română se împuținează de la an la an, iar acolo unde acestea mai există, procesul educațional se desfășoară tot mai mult în limba ucraineană.
Școli cu predare în limba română doar pe hârtie
Deși oficial continuă să fie clasificate ca instituții cu predare în limba română, majoritatea acestor școli predau peste jumătate din disciplinele de studiu în ucraineană. Limba română rămâne prezentă doar la nivel declarativ, generând ceea ce specialiștii numesc un „dublu standard educațional”.
Această situație creează un paradox administrativ: pe de o parte, autoritățile raportează funcționarea școlilor cu limba română de predare, pe de alta, elevii învață o bună parte din obiecte în ucraineană.
Directori prinși între directive și realitate
Conform unor surse BucPress, directorii instituțiilor de învățământ se află într-o poziție dificilă. Aceștia justifică introducerea disciplinelor în ucraineană invocând directive superioare, susținând că măsura servește intereselor elevilor. Reprezentanții comunității românești însă avertizează că această practică accelerează procesul de asimilare lingvistică.
Autoritățile regionale declară că deciziile privind limba de predare aparțin exclusiv instituțiilor de învățământ, creând astfel o zonă gri în ceea ce privește responsabilitățile.
Cifre care confirmă declinul
Statisticile oficiale prezentate în 2024 de Administrația Militară Regională Cernăuți, la solicitarea Centrului Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi” din Cernăuți, confirmă tendința descendentă:
Distribuția claselor românești/ucrainene în principalele licee:
Liceul Dinăuți: 11 clase românești (331 elevi) vs. 7 clase ucrainene (93 elevi)
Liceul Tărăsăuți: 14 clase românești (233 elevi) vs. 5 clase ucrainene (67 elevi)
Liceul “Ion Neculce” Boian-Hlința: 11 clase românești (198 elevi) vs. 10 clase ucrainene (143 elevi)
Liceul Nr. 1 Boian: 13 clase românești (164 elevi) vs. 11 clase ucrainene (234 elevi)
Liceul Dranița: 10 clase românești (156 elevi) vs. 1 clasă ucraineană (16 elevi)
Situația se inversează dramatic în alte instituții:
Liceul Marșinți: doar 2 clase românești (33 elevi) vs. 10 clase ucrainene (222 elevi)
Liceul Nr. 2 Noua Suliță: 6 clase românești (70 elevi) vs. 11 clase ucrainene (223 elevi)
Liceul Vancicăuți: 4 clase românești (32 elevi) vs. 11 clase ucrainene (179 elevi)
Liceul Răchitna: 6 clase românești (61 elevi) vs. 10 clase ucrainene (192 elevi)

Reprezentanții comunității românești din regiunea Cernăuți atrag atenția asupra consecințelor pe termen lung ale acestor transformări. Aceștia avertizează că modificările actuale vor genera asimilarea lingvistică și culturală ireversibilă a tinerilor.
„Dacă pe documentele oficiale școlile rămân românești, dar în sălile de clasă disciplinele se predau în ucraineană, asistăm la dispariția treptată a identității noastre sub ochii noștri”, declară reprezentanții comunității românești.
Paradoxul educațional din regiunea Cernăuți ilustrează o realitate complexă: în centrul urban, româna devine o „limbă exotică” studiată ca disciplină străină într-un liceu ucrainean, în timp ce în satele cu populație română, unde ar trebui să funcționeze ca limbă maternă, româna este marginalizată, supraviețuind doar în cadrul orelor de literatură și limbă română.