La iniţiativa mai multor institute de cercetare ale Academiei Române, a fost lansat Forumul Capitalei – o platformă publică de dezbatere şi conectare a specialiştilor din diverse domenii cu factorii de decizie în cadrul căreia sunt prezentate problemele critice ale Bucureştiului și soluţii în perspectiva, pe termen mediu şi lung, transmite Romanian Global News.
Prima ediţie s-a desfăşurat în data de 4 decembrie, începând cu ora 10, în amfiteatrul „Ion Heliade Rădulescu” al Bibliotecii Academiei Române, sub egida Academiei Române. La întâlnirea de joi au participat specialiști din institute ale Academiei Române – Institutul de Sociologie, Centrul European de Studii în Probleme Etnice, Institutul de Cercetare a Calității Vieții – , şi specialişti de la Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Micu”, Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informatică.

În cuvântul său, prof.univ.dr. Nicolae Noica, membru de onoare al Academiei Române și directorul Bibliotecii Academiei Române, a afirmat că Bucureștiul are patru probleme importante: „În primul rând nu avem un plan urbanistic. Fără el nu se poate dezvolta un oraș. Noi nu avem unul de 25 de ani, deși ar trebui să avem unul la 10 ani (…) O altă mare problemă este Cartea Tehnică. Nu poți consolida o casă fără să ai proiect. Prin 90 s-a privatizat arhiva, iar asociația care deținea Proiectul s-a desființat (…) A treia problemă este faptul că în 25 de ani s-au consolidat 13 clădiri. Doamne ferește de un cutremur! A patra problemă sunt ANL-urile. Este nevoie de locuințe pentru generația tânără”.
Prof.univ.dr. Ilie Bădescu, membru corespondent al Academiei Române, directorul Institutului de Sociologie al Academiei Române, a afirmat că Bucureştiul se confruntă cu o serie de probleme critice şi disfuncţionalităţi, dar are un puternic potenţial pentru a se putea dezvolta în armonie cu hinterlandul său care se suprapune cu întregul sud românesc. „Bucureștiul a trecut printr-un proces de dezaxare industrială. Ca mare centru urban, Bucureștiul s-a născut din și prin efectul rutei geostrategice a comerțului care leagă Adriatica de Marea Neagră și mai departe de drumul fără pulbere care conectează Europa Centrală de Orientul apropiat și îndepărtat. Centrul industrial a devenit în 35 de ani un simplu mare antrepozit. Bucureștiul industrial a fost aproape lichidat în favoarea Bucureștiului comercial cu cele două sisteme de antrepozitare, fiscal și de vămuire. Astăzi 65% dintre oameni lucrează în domeniul serviciilor, și în domeniul serviciilor înalte. 25% din PIB-ul României vine din București. Deci Bucureștiul are un potențial extraordinar. Este adevărat că acum se află într-o stare de precaritate. Timp de 35 de ani nu a avut o strategie de dezvoltare, deşi sunt comune care au asemenea strategii. Abia acum a fost prezentată o strategie integrată de dezvoltare urbană…. De aceea, domeniile trebuie interconectate. Bucureștiul este un nod, un hub. …. Bucureştiul trebuie să devină port la Dunăre. Legătura directă a Bucureștiului cu portul maritim Constanța este axul danubiano-pontic definitoriu pentru una dintre configurațiile geostrategice cheie ale Europei de sud. De aceea, proiectul București – port la Dunăre trebuie urgent relansat. De acest proiect depinde nu doar echilibrul României, ci și securitatea europeană în regiunea danubiano-pontică. Desigur toate aspectele capătă relevanță în contextul re-examinării dosarului Bucureștiului-capitală și oraș de însemnătate geostrategică europeană… “

Prof.univ.dr. Radu Baltasiu, Directorul Centrului European de Studii în Probleme Etnice al Academiei Române a propus în cuvântarea sa un răspuns pentru întrebarea „ce înseamnă Capitala din punct de vedere sociologic?”. În acest sens a declarat că: „Bucureștiul are niște rosturi aparte. Fațetele sale geopolitice de dezvoltare sunt: Dunărea, Marea Neagră și Carpații. Economic vorbind însă, Bucureștiul este punctul central prin care intră și ies banii din țară. Din punct de vedere al transportului rutier Capitala este încă strangulată. Demografic, Bucureștiul este un aspirator de populație. Aparent, Bucureștiul înregistrează o performanță școlară, însă în ultimii ani s-au construit două creșe/grădinițe de stat, în timp ce în Varșovia s-au construit peste 30. Cultural, avem de două ori mai puține evenimente decât Varșovia și Budapesta. Rețeaua publică de sănătate este ca acum 35 de ani. Sarcina sănătății a rămas tot în grija contribuabilului”. În ceea ce privește calitatea locuirii, referindu-se numai la câteva exemple, directorul CESPE a afirmat că: „Bucureștiul este cea mai poluată Capitală Europeană. 5% dintre nou-născuții Bucureștiului mor anual din cauza poluării. Bucureștiul este al 5-lea cel mai congestionat oraș din lume. Transportul public este lipsit de continuitate, fracționat. Haosul stilistic este și el prezent”. În încheiere acesta a subliniat că Bucureștiul trebuie „să se comporte ca o Capitală cu ieșire la mare, devenind factor de ordine mai ales la nivel național”.
Dr. Sorin Cace, directorul Institutului de Cercetare a Calității Vieții al Academiei Române, a argumentat că deși Capitala se confruntă cu multe provocări, are un potențial care trebuie valorificat, prin intermediul investițiilor în cercetare, dezvoltare și inovare. Din acest punct de vedere, cercetarea din România traversează o perioadă dificilă mai cu seama din cauza dezinteresului față de acest subiect: „Când vorbeşti de calitatea vieţii, poţi vorbi şi din perspectiva spaţiului, şi din perspectiva urbanismului, şi din perspectiva geopoziţionării. Într-o analiză clasică de calitatea vieţii, ai o serie de dimensiuni pe care le urmăreşti. Din păcate, cercetarea din România se află într-o perioadă dificilă, în primul rând din cauza resurselor limitate, a personalului de cercetare relativ redus, din cauza unui dezinteres evident pentru inovare şi cercetare. Este nevoie de mult mai multe studii aplicate care să ne spună ce se întâmplă în Bucureşti pe diferite teme, pe diferite domenii, pentru a răspunde corect la probleme identificate corect. Altfel, mă uitam pe strategia Bucureştiului care a fost lansată acum. Ea sună standard, tehnic, o să îi ataşeze şi un plan de măsuri, să fie totul în regulă. Nu o să îi treacă buget, că bugetele nu se trec, de parcă ele nu ar exista. Cu încredere că forumul poate să schimbe ceva în conştiinţa Bucureştiului şi nu numai a Bucureştiului, pentru că atunci când vorbeşti de Bucureşti vorbeşti de aproximativ un sfert din puterea economică a României. Poate că e un semn că am lansat acest proiect în săptămâna alegerilor şi poate că la prima întâlnire din 2026 îi vom invita şi pe cei de la primăriei să discutăm despre capacitatea administraţiei de a răspunde la problemele care apar în urbe.”
Dr. inginer Ștefan Ioniță, director executiv al Centrului de Studii Tehnice, Rutiere și Informatică, a declarat că: „o dezbatere cu specialiști poate aduce dezvoltare reală, iar neintegrarea specialiștilor în administrație este o mare problemă, care trebuie rezolvată cât mai repede. La nivel rutier, orașul nu respiră pentru că populația și nevoile au crescut, pe când infrastructura rutieră a fost neglijată. Poate că avem nevoie astăzi de o alternativă la metrou, pentru că este și costisitor și greu de realizat. O astfel de opțiune ar putea fi ceea ce inginerii numesc metroul ușor. Noi implementăm soluții de acum 100 de ani și ne lăudam cu ceea ce facem. Ba mai mult am distrus feroviarul și am lăsat în paragină fluvialul. Bucureștiul este amplasat în proximitatea a două coridoare europene, la care este foarte slab conectat. Aceasta este o urgență pe care nu o putem ignora. Ce avem de făcut: creșterea suprafeței tramei stradale majore, utilizarea arterelor care au o capacitate mare de circulație, construirea unor artere rutiere noi, rezonificarea urbanistică a orașului, revitalizarea transportului feroviar, limitarea numărului de autovehicule înmatriculate în oraș, absorbția localităților periferice, creșterea numărului de parcări gratuite (în prima oră) din vecinătatea instituțiilor, creșterea numărului de parcări de reședință și altele”.
Prof.univ.dr. Tiberiu Florescu, prorectorul Universității de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” din București, președintele Registrului Urbaniștilor din România, a declarat că: „Planul Urbanistic al Bucureștiului a fost demarat acum vreo 12 ani. În curând vom avea al 7-lea primar din ultimii 12 ani. În acești 12 ani numai un sigur prim-ministru ne-a invitat să discutăm despre dezvoltarea orașului. Dincolo de viziune avem nevoie și de misiune, programe și proiecte. Un plan degeaba este făcut dacă nu este implementat ca atare. Planul urbanistic este în principal despre viitor. Ce tip de oraș ne dorim? Aceasta este o întrebare la care cei care îl conduc trebuie să răspundă. Urbanismul este o știință integratoare. Nu poate fi făcută oricum și nici aplicată la întâmplare”.
Organizatorii afirmă că acest forum este o invitație la dialog cu rost pe problemele Capitalei, adresată atât specialiștilor din cercetare, cât și decidenților din sfera administrativă. Forumul urmează a fi extins și se dorește a fi continuat cu o frecvență trimestrială.