Alegerile prezidențiale din 2024 din R. Moldova au inclus un candidat din același partid cu cel al prim-ministrului, ceea ce ridică îngrijorări semnificative privind un posibil conflict de interese. În plus, R. Moldova nu este încă stat membru al Uniunii Europene, ceea ce „ridică întrebări suplimentare cu privire la motivul pentru care a avut loc o discuție despre DSA (Regulamentul privind serviciile digitale) în R.Moldova, în condițiile în care Comisia susține că acest regulament nu are aplicare extraterritorială și nu se aplică Moldovei”, scrie https://ziua.md, preluat de Romanian Global News.
Aceste aspecte sunt menționate într-un raport al Comisiei Juridice din Camera Reprezentanților a Statelor Unite, care acuză Comisia Europeană de ingerință în procesele electorale din mai multe țări europene, inclusiv din Republica Moldova și România. Documentul susține că, începând cu 2023, Bruxelles-ul ar fi exercitat presiuni asupra platformelor online pentru a cenzura conținutul politic înaintea alegerilor, în special în contextul aplicării Regulamentului privind serviciile digitale (DSA).
„În peste 100 de întâlniri cu ușile închise din 2020, Comisia Europeană – ramura executivă a Uniunii Europene – a făcut presiuni în mod repetat asupra platformelor pentru a-și modifica regulile globale de moderare a conținutului, pentru a cenzura mai agresiv conținutul și a încălca direct discursul online al americanilor în Statele Unite.”
Potrivit raportului, Comisia Europeană ar fi intervenit în mod sistematic înaintea scrutinelor din Slovacia, Țările de Jos, Franța, Irlanda, România și Republica Moldova, cu scopul de a dezavantaja anumite formațiuni politice considerate conservatoare sau populiste.
În cazul Moldovei, documentul face referire la un summit organizat în 2024 de „EU Support Hub”, dedicat combaterii dezinformării, la care au participat reprezentanți ai Guvernului și ai platformelor digitale.
„Cu o lună înainte de alegerile prezidențiale din Moldova din 2024, „EU Support Hub” al Comisiei Europene pentru Moldova a organizat un summit de două zile cu platformele, dedicat „abordării riscurilor de dezinformare prin reglementarea serviciilor digitale”, la care au participat inclusiv vorbitori precum prim-ministrul Republicii Moldova. Discuțiile au inclus „bune practici” privind cenzurarea presupusei dezinformări, cu un accent special pe DSA. Alegerile prezidențiale au inclus un candidat din același partid cu cel al prim-ministrului, ceea ce ridică îngrijorări semnificative privind un posibil conflict de interese. În plus, Republica Moldova nu este încă stat membru al Uniunii Europene, ceea ce ridică întrebări suplimentare cu privire la motivul pentru care a avut loc o discuție despre DSA în Moldova, în condițiile în care Comisia susține că acest regulament nu are aplicare extraterritorială și nu se aplică Moldovei.”
Autorii raportului afirmă că, sub pretextul combaterii dezinformării, Comisia ar fi promovat mecanisme de cenzură, inclusiv așa-numitele „sisteme de reacție rapidă”, care permit verificatorilor de fapte aprobați de Bruxelles să solicite eliminarea prioritară a unor conținuturi înainte și după alegeri. Aceștia sunt acuzați că nu ar fi neutri politic și că ar favoriza anumite narațiuni susținute de instituțiile europene.
În document se mai arată că astfel de sisteme, sub egida Codului de bune practici împotriva dezinformării și a Ghidurilor DSA, au fost activate înaintea alegerilor din Franța (2024), Moldova (2024), România (2024–2025) și Germania (2025), ceea ce, potrivit oficialilor americani, ridică semne de întrebare privind respectarea libertății de exprimare și a suveranității electorale.