În data de 17 februarie 2026, cu ocazia întâlnirii membrilor Comisiilor pentru drepturile omului, egalitate de șanse, culte și minorități din Camera Deputaților și Senatul României și ai Grupului Minorităților Naționale din Camera Deputaților cu Înaltul Comisar al OSCE pentru Minorități Naționale, Christophe Kamp, deputatul Zoltán Miklós (UDMR) a susținut în intervenția sa cum că minoritatea etnică maghiară din România ar număra în prezent „peste 1,2 milioane de persoane”. În mod vădit, aceasta este o dezinformare premeditată a Înaltului Comisar al OSCE pentru Minorități, scrie Vlad Cubreacov, specialist în relații internaționale, pe https://cubreacovblog.wordpress.com, preluat de Romanian Global News.

Din păcate, nici președintele de ședință și nici alți membri ai Comisiilor pentru drepturile omului, egalitate de șanse, culte și minorități nu au considerat necesar să revină asupra acestui caz de voită dezinformare, făcând precizările de rigoare. Ne-am propus să vărsăm puțină lumină asupra numărului real al membrilor minorității etnice maghiare din România. Să lăsăm, deci, cifrele să vorbească de la sine.
Potrivit datelor recensămintelor generale ale populației României, etnicii maghiari atestați oficial în țara noastră au fost: 1 423 459 în anul 1930, 1 587 675 în anul 1956, 1 619 592 în anul 1966, 1 713 928 în anul 1977, 1 624 959 în anul 1992, 1 431 807 în anul 2002, 1 227 623 în anul 2011 și 1 002 151 în anul 2021[1].
Observăm din aceste informații statistice o creștere în cifre absolute a numărului etnicilor maghiari din 1930 până în 1977, când s-a atestat un maximum istoric de 1 713 928 de persoane, precum constatăm o tendință descrescătoare din 1977 până în 2021, când s-a atestat un minimum istoric de 1 002 151 de persoane. Ultima cifră s-a apropiat cel mai mult de pragul psihologic de 1 milion, sub care minoritatea maghiară din România nu a mai fost niciodată după anul 1918.
Astfel, între 1977 și 2021 minoritatea națională maghiară a descrescut, în cifre absolute, cu -711 777 persoane. În expresie absolută, pentru cei 44 de ani ai perioadei intercensitare 1977-2021, această descreștere reprezintă -16 176 persoane/an și confirmă o tendință robustă de diminuare.
La o analiză a datelor pe fiecare perioadă dintre recensăminte, constatăm o diminuare a populației maghiare din România cu -88 968 de persoane în intervalul de 15 ani dintre recensămintele din 1977 și 1992, ceea ce indică o descreștere medie anuală de -5 931 de persoane.
Tendința descrescătoare s-a menținut și în intervalul intercensitar 1992-2002, confirmând o descreștere de -193 152 de persoane, cu o medie anuală de -19 351 de persoane.
Între recensămintele din 2002 și 2011 tendința descrescătoare s-a accentuat și a reprezentat, în cei 9 ani ai perioadei, -204 184 persoane, cu o medie anuală de -22 687 de persoane.
În cei 10 ani dintre recensămintele din 2011 și 2021, minoritatea maghiară din România s-a diminuat cu -225 472 de persoane, media anuală fiind de -22 547 de persoane. Cu alte cuvinte, în ultimul deceniu intercensitar etnia maghiară din România a cunoscut o contracție egală cu -1 878 de persoane lunar sau -61 de persoane/zi calendaristică.
Ținând cont de tendința descrescătoare din ultimii 10 ani, care o confirmă și pe cea din ultimii 20 de ani, putem estima că în ultimii 4 ani de la recensământul din 2021 populația de etnie maghiară din România s-a redus cu circa -90 188 de persoane și ar fi trebuit să constituie aproximativ 911 963 de persoane la sfârșitul anului 2025.
Se poate estima de asemenea ca la sfârșitul anului curent 2026 descreșterea numărului populației maghiare din țara noastră să se ridice la circa -112 736 de persoane față de datele ultimului recensământ din 2021, iar minoritatea maghiară să coboare sub pragul psihologic de 900 000 de persoane, cifra estimată fiind de 889 415 persoane.
Aceste calcule cuprind și persoanele de etnie/origine secuiască, dat fiind că la recensământul general al populației României din anul 2011 secuii au fost incluși în Nomenclatorul etniilor și limbilor materne (NELM), având codul de nivel 2 – 1103 secui, ca subgrup al etniei ungurești (cod nivel 1 – 1100 ungur), alături de maghiari (cod nivel 2 – 1101) și unguri (cod nivel 2 – 1102)[2].
De asemenea, în NELM pentru recensământul populației României din 2021, secuii (cod nivel 2 – 1102 secui) au fost înregistrați ca subgrup al etniei maghiare (cod nivel 1 – 1100 maghiar)[3].
Potrivit datelor ultimelor recensăminte ale populației din România, în 2011 s-au declarat secui un număr de 1 775 de persoane, pe când în anul 2021 s-au declarat secui un număr de 53 830 de persoane, confirmând astfel apariția și consolidarea unei conștiințe etnice secuiești distincte de cea maghiară.
Observăm în contextul recensămintelor populației României din 2011 și 2021 că liderii Uniunii Democrate Maghiare din România și ai Partidului Civic Maghiar din Transilvania au făcut apel către locuitorii din județele Covasna, Harghita și Mureș să se declare maghiari, nu secui, pentru a evita diminuarea în statistici a numărului etnicilor maghiari.
Asemenea îndemnuri au fost făcute chiar și în raport cu populația de origine română. Bunăoară, secretarul general al UDMR, Peter Kovacs, a susținut în 2011 că: „Limba şi identitatea maghiară este o posibilitate. Oricine poate fi maghiar. Asu¬ma¬rea identităţii etnice este un gest absolut voluntar. Astfel oricine se poate de¬¬clara maghiar. Chiar şi cine eventual nu vorbeşte limba maghiară, iar an¬¬turajul său îl consideră de etnie ro¬mână. Cineva se poate declara ma¬ghiar chiar dacă nu are toţi strămoşii ma¬¬ghiari. Noi suntem deschişi tutu¬ror care doresc să ajute printr-un ase¬me¬nea gest comunitatea maghiară”[4].
Secuii, vorbitori ai unui etnolect propriu de tip maghiar, constituie o minoritate etnică de origine turcică, distinctă de-a lungul secolelor de cea maghiară, fiind prezenți astăzi, în ordinea descrescătoare a numărului de membri, în Ungaria, România și Serbia. În niciunul dintre aceste trei state secuii nu beneficiază de recunoaștere oficială ca minoritate etnică separată.
Fără numărul important al grupului minoritar al secuilor furnizat de rezultatele recensământului din 2021, statisticile estimative ale minorității maghiare din România ar coborî la 834 485 de persoane. În eventualitatea însă că numărul persoanelor care se declară secui, distinct de maghiari, este în creștere, după cum indică tendințele din ultimele decenii, numărul maghiarilor din România ar putea fi într-o descreștere încă și mai accentuată.
Oricum, ținând cont de tendința descendentă numeric din ultima perioada intercensitară 2011-2021 și admițând că aceasta nu se va modifica substanțial, este de presupus ca la următorul recensământ general al populației României, preconizat pentru anul 2031, numărul estimativ al etnicilor maghiari, inclusiv al etnicilor secui, considerați un subgrup etnic maghiar, se va situa în jurul cifrei totale de 776 681 de persoane.
De precizat că descreșterea drastică a numărului etnicilor maghiari din ultimele decenii post-comuniste s-a produs pe fundalul unei descreșteri pe ansamblu a numărului populației României, indiferent de cauzele acestei descreșteri, dintre care reținem sporul natural negativ și exodul masiv.
Ar fi fost corect dacă parlamentarul UDMR ar fi făcut vorbire despre faptul că maghiarii reprezintă în România sub 1 milion de persoane și nu ar fi greșit dacă ar fi susținut chiar că se estimează a fi sub 900 000 de suflete.
Așadar, am fi putut susține că domnul deputat Zoltán Miklós (UDMR) stă foarte prost cu aritmetica, de vreme ce confundă 890 de mii cu 1,2 milioane și dacă nu am ști că trișează cu bună știință și multă rea-credință, păcătuind în fața adevărului.

---

[1] Populația după etnie la recensămintele din perioada 1930-2021. (Etnii, Județe) – Tabel 2.01. https://www.recensamantromania.ro/rezultate-rpl-2021/rezultate-definitive-caracteristici-etno-culturale-demografice/
[2] Codificarea şi centralizarea caracteristicilor privind etnia, respectiv limba maternă a persoanelor înregistrate la R.P.L 2011. (1100 – ungur, vor fi incluse toate persoanele care au primele două cifre 11, respectiv: 1101 – maghiar, 1102 – ungur, 1103 – secui). https://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2021/12/nomenclator-etnie-limba-materna1.pdf
[3] Nomenclatorul etniilor şi limbilor materne – NELM 2021. (cod nivel 1 – 1100 maghiar, cod nivel 2 – 1101 maghiar, 1102 secui) https://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2022/02/NELM-RPL2021_Nomenclator-etnii_limbi-materne.pdf
[4] Radio România Actualități. Care este miza recensământului pentru maghiari? https://www.politicaromaneasca.ro/stiri/care-este-miza-recensamantului-pentru-maghiari-id6027.html