Banii trimiși acasă de românii din diaspora au atins niveluri record, de aproximativ 9,5 miliarde de dolari (circa 125 tone de aur) în 2024, depășind cu 67% investițiile străine directe. potrivit unui studiu EY, citat de https://www.stiripesurse.ro și preluat de Romanian Global News.

Aceste fonduri susțin consumul, investițiile gospodăriilor și inițiativele antreprenoriale, fiind o sursă vitală de finanțare externă.
În 2024, 229.180 de persoane au emigrat, o creștere de 13% față de 2022.
Această pierdere a creat deficite acute de forță de muncă și presiune asupra sistemelor de pensii și sănătate, dar a generat și fluxuri financiare importante către România, care susțin nu doar familiile celor emigrați, ci și economia în general.
Revenirea diasporei, un potențial nevalorificat
Studiul arată că există un trend de întoarcere a românilor plecați în străinătate, însă integrarea lor pe piața muncii este esențială pentru a evita efecte negative, precum creșterea șomajului.
Modele de succes din alte țări arată că sprijinul financiar, locativ și profesional poate stimula această revenire, însă astfel de politici nu sunt încă bine dezvoltate în România.
Presiunea demografică și îmbătrânirea populației
Emigrația, combinată cu îmbătrânirea populației, pune presiune pe sistemele de sănătate și pensii și reduce baza activă a forței de muncă.
Potrivit datelor din studiu, în 2025, piramida populației este aproape inversată, iar vârsta medie a crescut de la 37 de ani în 2005 la 42 de ani în 2025.
Segmentul tânăr și apt de muncă s-a diminuat semnificativ, ceea ce afectează sustenabilitatea economică și capacitatea de dezvoltare a mediului de afaceri.
Apel la politici coerente
„România, cu o populație rezidentă în scădere la puțin peste 19 milioane (la 1 ianuarie 2025, cu aproape 0,2% mai puțin față de anul anterior), ar putea beneficia de această dinamică, transformând emigrarea în oportunități prin repatriere și imigrație strategică. Se impun, prin urmare, programe de reintegrare cu stimulente fiscale, cooperare între afaceri și autorități pentru integrare, simplificarea vizelor pentru nomazi digitali și controale stricte la recrutare pentru a evita riscuri legale. România trebuie să gestioneze mai bine legătura cu diaspora și să transforme mobilitatea într-un avantaj competitiv”, se arată în studiu.