Proteste masive anti-război în Israel pe fondul intensificării conflictului cu Iranul
La rîndul său președintele american Donald Trump a declarat că a avut o convorbire „foarte bună” cu liderul rus Vladimir Putin, prima de la izbucnirea conflictului cu Iranul, în cadrul căreia cei doi au discutat despre escaladarea tensiunilor din Orientul Mijlociu și despre războiul din Ucraina, scrie fostul analist al CIA, Larry Johnson, citat de https://opozitia.net și preluat de Romanian Global News.
Trump a afirmat că Putin s-a arătat dispus să contribuie la stabilizarea situației din regiune, însă a subliniat că cea mai utilă contribuție a Moscovei ar fi încetarea conflictului ruso-ucrainean, care durează de aproape cinci ani, scrie CNN.
Donald Trump a declarat luni că a avut „o convorbire foarte bună” cu omologul său rus, Vladimir Putin, despre care președintele american a spus că „vrea să fie de ajutor” în Orientul Mijlociu.
Trump, aflat la prima sa convorbire cu Putin de la începutul conflictului cu Iranul, și-a exprimat din nou frustrarea pe fondul faptului că războiul Rusiei cu Ucraina a intrat în al cincilea an.
Președintele a spus că a discutat despre războiul care escaladează în Orientul Mijlociu și că Putin „vrea să fie de ajutor”.
„I-am spus: «Ai putea fi mai de ajutor dacă ai reuși să pui capăt războiului dintre Ucraina și Rusia»”, le-a declarat el reporterilor la Doral, în Florida. „Asta ar fi mai util.”
Trump a descris războiul din Ucraina drept „o luptă fără sfârșit”, dar a spus că, în opinia sa, „a fost o convorbire pozitivă pe acest subiect”.
Proverbul „răzbunarea este un fel de mâncare care se servește rece” provine din limba franceză („La vengeance se mange froide”) și apare în literatura engleză din secolul al XIX-lea. Majoritatea americanilor nu cunosc originea franceză a proverbului… Acesta a intrat în cultura populară datorită serialului Star Trek. În Star Trek II: The Wrath of Khan (1982), Khan Noonien Singh rostește această replică în timpul unei convorbiri video tensionate cu amiralul Kirk:
Ah, Kirk, vechiul meu prieten… cunoști proverbul klingonian? „Răzbunarea este un fel de mâncare care se servește rece.” Și este foarte rece… în spațiu.
Pe măsură ce războiul împotriva Iranului continuă să se intensifice, Rusia se află într-o poziție puternică pentru a trata cu Consiliul de Cooperare al Golfului (GCC), care s-a supus Statelor Unite și a permis SUA să domine militar Golful Persic în numele Israelului, și cu India, care a profitat de lunga sa prietenie cu Rusia pentru a se angaja într-un act dezgustător de servilism față de Israel, în detrimentul Iranului, membru al BRICS. Rusia a transmis un mesaj diplomatic ferm ambelor părți.
În cadrul unei mese rotunde a ambasadorilor la Moscova, pe 5 martie 2026, Serghei Lavrov s-a adresat ambasadorilor țărilor GCC, care veniseră la Moscova pentru a solicita intervenția lui Putin în ideea opririi operațiunilor militare ale Iranului ca represalii pentru atacul surpriză al Israelului și al Statelor Unite. Evenimentul trebuia să se concentreze pe criza ucraineană, amenințările digitale și securitatea informațională internațională, dar Lavrov a dedicat o parte semnificativă din timp conflictului din Orientul Mijlociu, în special atacurilor militare ale SUA și Israelului asupra Iranului și acțiunilor de represalii ale Iranului care afectează statele din Golf.
Ambasadorii CCG ar fi îndemnat Rusia să exercite presiuni asupra Iranului pentru a reduce tensiunile și a opri atacurile cu rachete/drone asupra teritoriilor lor (de exemplu, țintind obiective legate de SUA/Israel). Lavrov a răspuns critic și a respins categoric o abordare unilaterală. Lavrov i-a respins într-o manifestare extraordinară de simpatie dură. Am postat mai jos videoclipul cu declarațiile sale.
Lavrov a început prin a-și exprima condoleanțele pentru victimele civile și pagubele aduse infrastructurii civile din țările din Golful Persic cauzate de conflictul în curs. Dar el a contestat imediat critica selectivă a CCG… El a întrebat dacă au condamnat „războiul de agresiune al SUA și Israelului împotriva Iranului” sau incidente specifice (cum ar fi uciderea a 170 de eleve în Minab, în urma acțiunilor SUA/Israelului). Au!
El a continuat subliniind ipocrizia lor în a exercita presiuni doar asupra Iranului, fără a condamna în mod egal inițiatorii (SUA și Israel), menționând că acceptarea unei astfel de cereri ar implica acceptarea agresiunii inițiale.
Lavrov a afirmat că operațiunile în curs ale SUA și Israelului aveau ca scop crearea unei prăpăstii între Iran și vecinii săi arabi (statele CCG), menționând că aceste acțiuni erau o încercare de a sabota tendințele pozitive recente de normalizare (de exemplu, apropierea dintre Arabia Saudită și Iran, angajamentul dintre Emiratele Arabe Unite și Iran).
El a pledat pentru un răspuns internațional unificat și echilibrat: încetarea imediată a tuturor ostilităților (nu doar a celor iraniene), soluționarea politică/diplomatică și protejarea intereselor legitime de securitate ale tuturor statelor din Golful Persic.
El a reamintit ambasadorilor că Rusia promovează de mult timp un concept de securitate colectivă în Golful Persic (de peste 20 de ani) și și-a exprimat aprecierea pentru eforturile CCG în acest sens (de exemplu, discuțiile trilaterale de la Abu Dhabi).
El a concluzionat prin a solicita CCG și altor părți să se alăture apelurilor la dezamorsarea conflictului și împotriva rezoluțiilor selective ale ONU (de exemplu, orice proiect propus de Bahrain care condamnă doar Iranul). Fără a emite o amenințare directă, Lavrov a avertizat CCG că Rusia se așteaptă ca acestea să tragă la răspundere Israelul și Statele Unite pentru dezastrul economic cu care se confruntă CCG.
Apoi, mai este și India. Recenta vizită a prim-ministrului Narendra Modi în Israel a fost inoportună, având loc cu trei zile înainte ca Israelul și SUA să atace Iranul. Deși India este unul dintre fondatorii BRICS, el a făcut mare caz de ridicarea relației India-Israel de la un „Parteneriat strategic” la un „Parteneriat strategic special pentru pace, inovare și prosperitate”. Modi a semnat 16 acorduri și a anunțat 11 inițiative comune în domenii precum apărarea (dezvoltare/producție comună cu transfer de tehnologie), tehnologii critice/emergente (conduse de consilieri de securitate națională), securitate cibernetică (Centrul de excelență cibernetică indo-israelian din India), agricultură, gestionarea apei, mobilitatea forței de muncă (facilitarea a peste 50.000 de lucrători indieni în Israel pe o perioadă de cinci ani), cultură, educație și multe altele.
Modi, împreună cu Netanyahu, au anunțat avansarea negocierilor privind acordul de liber schimb (FTA) (prima rundă s-a încheiat, următoarea va avea loc în mai; Modi a declarat că acordul va fi finalizat „în curând”). El a reafirmat, de asemenea, cooperarea puternică a Indiei cu Israelul în domeniul apărării și al combaterii terorismului, inclusiv transferuri potențiale precum tehnologia Iron Dome. Vorbim despre un moment nepotrivit. Comportamentul servil al lui Modi în Israel a fost o insultă directă la adresa celorlalți membri ai BRICS… Promovarea relațiilor cordiale cu o țară vinovată de genocid nu a fost bine primită de ceilalți membri BRICS.
Atacul Israelului și al Statelor Unite asupra Iranului, membru al BRICS, a creat o problemă economică potențial catastrofală pentru Modi și India. India importă marea majoritate a necesarului său de țiței (aproximativ 85-88% din consumul total), deoarece producția internă este limitată. Importurile totale de țiței ale Indiei sunt în medie de aproximativ 5 milioane de barili pe zi (bpd), conform datelor recente (cifrele de la începutul anului 2026). Țările din Golful Persic (în principal Irak, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Kuweit și Qatar; uneori incluzând și alți furnizori din Orientul Mijlociu) sunt o sursă importantă, în special prin Strâmtoarea Hormuz, prin care trece o parte semnificativă din aceste fluxuri. Închiderea de facto a Strâmtorii Hormuz de către Iran a creat o situație de urgență pentru India.
Războiul împotriva Iranului a dat Rusiei o influență enormă asupra Indiei. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, în declarațiile făcute pe 6 martie 2026, a subliniat că Rusia nu va divulga date cantitative specifice privind exporturile de petrol către India, invocând „prea mulți dușmani” și preocupări legate de securitate. A fost o reacție la rapoartele privind potențiale livrări mari (de exemplu, până la 22 de milioane de barili pe săptămână) în contextul crizei de aprovizionare din India. Peskov a menționat, de asemenea, că războiul cu Iranul a stimulat semnificativ cererea de resurse energetice rusești, poziționând Rusia ca „furnizor de încredere” de petrol și gaze.
În loc să lase India să se descurce singură cu Israelul, Rusia și-a subliniat disponibilitatea de a sprijini India, dar cu un cost. De exemplu, la începutul lunii martie (în jurul datei de 4 martie), surse au indicat că Rusia era pregătită să redirecționeze transporturile de petrol (de exemplu, ~9,5 milioane de barili în apropierea apelor indiene) și să crească potențial cota Indiei din importurile de țiței rusesc până la 40%. Viceprim-ministrul rus Alexander Novak a menționat că a primit „semnale de interes reînnoit” din partea Indiei pentru volume mai mari din cauza crizei.
Pe fondul creșterii cererii de țiței rusesc din Urali, Rusia a lovit India cu un avertisment ferm, dar diplomatic, privind costul trădării unui prieten. Înainte de atacul asupra Iranului, Rusia vindea petrol Indiei cu reduceri semnificative (cu 10-13 dolari sub prețul Brent înainte de conflict).
În timp ce promitea să ajute India să compenseze pierderea petrolului din Golful Persic, Rusia l-a informat pe Modi că India va trebui să plătească o primă de 4-5 dolari peste Brent pentru livrările din martie/aprilie. Acest lucru reflectă forțele pieței, mai degrabă decât „asigurări” explicite de continuarea reducerilor; unele rapoarte prezintă nouao abordare a Rusiei mai degrabă ca pe o „afacere”, fără concesii anterioare bazate pe prietenie.
Este doar o speculație, dar cred că Modi va reconsidera acordurile pe care le-a încheiat cu Israelul… Mai ales dacă Strâmtoarea Hormuz rămâne închisă timp de șase luni sau mai mult. Ce părere aveți?
Iată declarațiile lui Lavrov către CCG: