Grupul Băncii Mondiale a anunțat că prețurile globale ale materiilor prime vor ajunge în acest an la cel mai ridicat nivel din 2022 încoace, din cauza războiului din Orientul Mijlociu care perturbă lanțurile de aprovizionare, scrie jurnalistul Adrian Pătrușcă pe https://www.facebook.com/adrian.patrusca, preluat de Romanian Global News.

Indicele prețurilor materiilor prime al Băncii Mondiale este estimat să crească cu aproximativ 16% în acest an, în cel mai recent raport Commodity Markets Outlook, publicat marți.
Ar fi prima creștere anuală de la începutul războiului din Ucraina, care a afectat piețele energetice și a alimentat inflația globală, apreciază Banca.
Prețurile la energie și îngrășăminte reprezintă un al doilea semnal de alarmă: ele au atins maximele unei perioade de mai mulți ani, de la începutul războiului din Iran, la sfârșitul lunii februarie.
Închiderea Strâmtorii Hormuz, care reprezenta aproximativ o treime din comerțul maritim global cu țiței înainte de conflict, a declanșat un șoc istoric asupra piețelor de energie și mărfuri, afirmă banca.
Indermit Gill, economist șef la Banca Mondială, declară:
„Războiul lovește economia globală în valuri cumulative: mai întâi prin creșterea prețurilor la energie, apoi prin creșterea prețurilor la alimente și, în final, prin creșterea inflației.”
Indicatorul prețurilor la energie al Băncii Mondiale este estimat să crească cu aproximativ 24% în acest an, într-o proiecție de bază în care „cele mai acute” întreruperi ale aprovizionării se încheie în mai.
Pe de altă parte, se estimează că țițeiul Brent va avea o medie de 86 de dolari americani pe baril în acest an, o revizuire în creștere cu 143% față de estimarea de 60 de dolari americani pe baril din ianuarie.
Al treilea semnal de alarmă îl reprezintă creșterile bruște așe prețurilor la gaze naturale și îngrășăminte, tot din cauza conflictului din Orientul Mijlociu.
Banca Mondială estimează că prețurile îngrășămintelor vor crește cu 31% în acest an, ceea ce reprezintă un risc pentru veniturile fermierilor și pentru randamentele viitoare ale culturilor.
Efectul: creșterea costurilor alimentelor și sporirea insecurității alimentare.

Închiderea strâmtorii Ormuz a blocat rute cheie pentru mai multe piețe economice care depind de alimentele importate, în timp ce costurile mai mari cu combustibilul și transportul de mărfuri împing în sus prețurile altor bunuri esențiale.
Dacă prețurile petrolului rămân peste 100 de dolari americani pe baril, „ar putea împinge până la 45 de milioane de oameni în insecuritate alimentară acută în acest an”, a declarat Banca Mondială.
Gill conchide:
„Cei mai săraci oameni, care cheltuiesc cea mai mare parte din venitul lor pe alimente și combustibili, vor fi cei mai afectați.”
„Toate acestea ne reamintesc un adevăr crud: războiul este dezvoltare în sens invers.”
Marea Resetare merge mai: Covid – Ucraina – Iran…
Criză după criză după criză. În crescendo.
Klaus Schwab este cel care a inventat termenul „policriză”.
„Lumea nu va mai fi niciodată la fel ca înainte [de Covid].”
Donald Trump ne-a avertizat zilele trecute că urmează „cea mai puternică resetare mondială”.
Iar el, care a apăsat butonul războiului, este Marele Resetator.
Un fel de Bolojan planetar.