Românii cu venituri din străinătate, vizați de ANAF. Declarația unică trebuie completată sau rectificată, transmite Romanian Global News.
Românii din diaspora continuă să reprezinte una dintre cele mai importante resurse economice ale țării. Potrivit datelor prezentate de oficiali ai Băncii Naționale a României, numai în anul 2024 românii aflați în străinătate au trimis în țară aproximativ 6,7 miliarde de euro, echivalentul a aproape 2% din PIB. În ultimii ani, fluxurile de bani provenite din diaspora s-au situat constant între aproximativ 2% și peste 3% din PIB, România fiind printre statele europene cu cea mai mare dependență de remitențele cetățenilor săi din străinătate. Între 2013 și 2025, românii din afara granițelor au transferat către țară circa 60 de miliarde de euro, o sumă care depășește chiar valoarea inițială a Planului Național de Redresare și Reziliență.
În acest context, Agenția Națională de Administrare Fiscală anunță că românii care au obținut în 2025 venituri din străinătate și nu le-au inclus în Declarația unică trebuie să își actualizeze situația fiscală, fie prin depunerea formularului 212, fie prin transmiterea unei declarații rectificative. Documentele pot fi depuse prin Spațiul Privat Virtual, la sediul organului fiscal de domiciliu sau prin poștă.
ANAF precizează că persoanele aflate în această situație vor primi notificări și vor avea posibilitatea să prezinte documente sau explicații înainte ca Fiscul să stabilească eventualele obligații de plată.
Veniturile din străinătate nu au fost precompletate automat
Instituția explică faptul că informațiile privind veniturile obținute din alte state nu au fost disponibile la momentul precompletării Declarației unice, deoarece autoritățile fiscale străine transmit aceste date după expirarea termenului de depunere din România. Astfel, contribuabilii care au realizat în 2025 venituri din străinătate pentru care există obligația declarării în România și care nu le-au raportat până la 25 mai 2026 trebuie să depună formularul 212, dacă nu au transmis deloc Declarația unică, sau o declarație rectificativă, dacă au depus deja declarația, dar fără veniturile din străinătate.
ANAF poate stabili din oficiu impozitele datorate
ANAF avertizează că, în cazul în care obligațiile declarative nu sunt îndeplinite, organul fiscal poate stabili din oficiu impozitele datorate. Totuși, chiar și după emiterea unei decizii de impunere, contribuabilii mai au la dispoziție 60 de zile pentru a depune Declarația unică. În această situație, decizia de impunere emisă anterior va fi anulată.
Importanța economică a diasporei românești este cu atât mai mare cu cât numeroase state europene au dezvoltat politici speciale pentru sprijinirea propriilor cetățeni din străinătate.
Mai multe state din Sud-Estul Europei care se confruntă cu migrație masivă au început să trateze diaspora nu ca pe o realitate statistică, ci ca pe un capital economic, social și strategic. Fie că vorbim despre stimulente fiscale și programe de revenire în țară, despre platforme digitale și integrare profesională, despre rețele instituționale consolidate dedicate diasporei, despre politici active de repatriere în sau despre structuri culturale și programe de susținere identitară, toate aceste modele au un element comun: statul devine un partener activ al cetățenilor săi din străinătate, nu doar un administrator de obligații, așa cum se întâmplă în România, unde politicienii îi cocoșează de taxe și controale pe românii din străinătate, dar își aduc aminte de ei în campaniile electorale copleșindu-i cu promisiuni populiste false.
În timp ce alte țări investesc în menținerea legăturii cu propriii cetățeni plecați și în stimularea revenirii lor, România continuă să se raporteze la diaspora în principal prin prisma contribuțiilor economice și a obligațiilor fiscale. Paradoxul este cu atât mai vizibil cu cât diaspora românească rămâne una dintre cele mai numeroase din Uniunea Europeană și a susținut constant economia națională cu miliarde de euro anual, fără a beneficia de o strategie națională comparabilă de reintegrare sau sprijin.
Dezbaterea nu mai este doar despre declararea veniturilor sau conformarea fiscală, ci despre felul în care un stat își definește relația cu propriii cetățeni din afara granițelor: ca sursă de venituri bugetare sau ca parte integrantă a proiectului de dezvoltare națională pe termen lung. (A.G.)