Proteste masive anti-război în Israel pe fondul intensificării conflictului cu Iranul
Institutul Elie Wiesel a publicat raportul anual de monitorizare. Documentul de 205 pagini trece în revistă reacțiile la votarea Legii Vexler și alte luări de poziție. Pe lângă absolut regretabile acte de vandalism sau amenințări proferate în comentarii, apar și nenumărate declarații politice, opinii de presă și acte de comemorare, s earată într-o analiză făcută de REACȚIUNEA și preluată de Romanian Global News.
Între actele publice consemnate apar: elevul minor din Târgu Mureș, ținut în arest 24 de ore la 17 ani, pentru exprimarea de simpatii legionare.
E înfierată vânzarea de către eMag a unor cărți ca „Protocoalele înțelepților Sionului”. Ba chiar și lansarea unei cărți ce pare de dezvoltare personală: „300 de activități și principii evreiești pentru educația financiară a copiilor. A fi prosper și bogat….” (Cărții i se reproșează că perpetuează un stereotip, nu că divulgă secrete interzise minorilor.)
Apar și alte evenimente culturale controversate:
– un festival de muzică hard rock ținut la Buzău,
– cântecele rap ale lui Cedry2k,
– dosarul penal făcut postului online Radio Camarad, care difuza muzică legionară.
Bannere ale galeriilor de fotbal de la Rapid, Dinamo, U Cluj arestarea unui suporter al Stelei. Galeria „Șepcilor Roșii” din Cluj e ilustrată cu două bannere cu mesajele:
– „Șovinii vor să ne șteargă memoria, suprimând românismul, falsificând istoria.”
– „Sfinții închisorilor nu sunt dușmanii României, ci dimpotrivă. Ridică-te, Gheorghe, Ridică-te, Ioane, căci țara merge în derivă!”
Raportul notează cum a votat fiecare partid în parte la Legea Vexler, trăgând de urechi cele trei partide suveraniste că au votat împotrivă.
Sunt certate primăriile din orașele care refuză să șteargă numele de străzi Mircea Vulcănescu sau Radu Gyr.
E aplaudată îndepărtarea bustului lui Octavian Goga din Iași și dezaprobată reacția critică a fostului președinte al Academiei Române, Ioan Aurel Pop.
E contestată decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție, care a menținut revizuirea unei condamnări pentru doi ofițeri ai Armatei Române, dictată în 1950 de tribunalele comuniste. Parchetul se luptase până la CEDO împotriva lor, din partea României, ca să arate că ar fi fost vinovați de pogromuri la Iași și în Transnistria. ICCJ a respins demersul, reabilitându-i pe cei doi ofițeri.
Institutul protestează că Florin Dobrescu de la Fundația Ogoranu a fost lăsat să depună o coroană la monumentul Aripi, al luptătorilor anticomuniști, care a înlocuit statuia lui Lenin din fața Casei Scânteii. (În poză apare și cercetătorul Silvian Emanuel Man, certat în raport pentru apărarea memoriei foștilor deținuți politici și pentru o poză cu cartea lui Octavian Goga, „Mustul care fierbe”.)
E certat Muzeul Național al Literaturii Române pentru un eveniment dedicat lui Vintilă Horia și televiziunea Patriarhiei, Trinitas, pentru mediatizarea evenimentului. La fel, actorul Dan Puric, pentru o seară culturală în care a fost omagiat poetul Radu Gyr.
Institutul de Sociologie al Academiei Române – pentru evenimentul „Nichifor Crainic și dreptul la memorie”.
Sorin Lavric pentru promovarea unei comemorări a preotului interbelic Nicolae Grebenea.
Armata Română, prin MApN, și președintele Nicușor Dan sunt certați pentru decorarea colonelului Ion Vasile Banu, născut în anul Unirii, 1918.
Ministerul Educației e pus la colț pentru prezența lui Nichifor Crainic într-o broșură de pregătire pentru bacalaureat.
E considerat reprobabilă și felul în care apare rezistența anticomunistă în unele manuale de istorie din liceu. Sunt capturi despre simple consemnări în ele ale rezistenței grupurilor din munți ale lui Toma Arnăuțoiu, Gheorghe Arsenescu, Ion Gavrilă Ogoranu.
Sau simpla enumerare a legionarilor între alte categorii reprimate de comuniști. (E neclar dacă institutul pretinde Ministerului Educației să dea la topit manualele în cauză pentru aducerea acelor adevăruri la cunoștința elevilor.)
Manualul de Religie pentru clasa a 8-a e pus la index pentru o lecție în care patru cântăreți de rap din România sunt prezentați adolescenților ca ilustrare de cum redescoperirea credinței le-a schimbat viața în bine, întorcându-i de la căi greșite precum consumul de droguri.
Problema Institutului e că Cedri2k și Dragonul AK47 ar avea cântece pozitive despre personalități legionare. (Fapt neprecizat în manualul respectiv. Deci n-au voie nici să se mai pocăiască sau să vorbească de altceva, că au „pata asta la dosar”.)
Tribunalul Botoșani e certat că a respins contestația la acordarea numelul istoricului în viață Gică Manole unui Cămin Cultural.
Institutul apreciază înmormânarea fără onoruri militare a veteranului de război, Radu Theodoru, general de aviație, în urma cercetării sale penale, care nu se finalizase cu nicio sentință de condamnare. Deci, măcar după minime uzanțe de drept, era prezumat nevinovat.
Naistul Nicolae Voiculeț e certat pentru admonestarea lui Samuel Dominic Fritz după interzicerea unui concert de colinde de Radu Gyr.
Sunt consemnate procesele demarate contra mai multor persoane: Călin Georgescu, Diana Șoșoacă, Florin Dobrescu, Mihai Rapcea, Mihai Tociu, Cezar Avrămuță (Stegarul Dac), Eugen Sechila (pentru sculptarea unei troițe), Dieter Johan Maurer pentru vânzarea de tricouri online, condamnarea inginerului Alexandru Balcu, pentru abțibilde lipite pe o sinagogă.
Noi procese pentru negarea Holocaustului au fost deschise pentru: colonelul Vasile Zărnescu, Marius Zoltan și Răzvan Bodocan.
Casa de licitații Artmark, condusă de Horia Roman Patapievici apare și în raportul de anul acesta pentru vânzarea de obiecte de colecție naziste sau legionare.
Parchetul Buzău apare pentru că nu a dat curs urmăririi penale a unui profesor de religie de liceu pentru cele spuse elevilor la clasă.
O secțiune aparte e destinată partidelor politice, care sunt și ele supravegheate de institut. Apar: Acțiunea Conservatoare, pentru campania de abrogare a Legii Vexler, Partidul SOS România, pentru multiple declarații și evenimente cu Diana Șoșoacă, Miron Manega, Alexandru Amititeloae, Partidul Patrioților, prin Mihai Lasca, PRM, Gheorghe Funar și un partid socialist reprezentat de Gheorghiță Zbăganu, Bogdan Velcescu (de la AUR).
E consemnat procesul deschis lui Călin Georgescu pentru citatul dat din Corneliu Zelea Codreanu („Cel care luptă chiar și singur cu o mână de viteji pentru neam și țara lui și pentru Dumnezeu, nu va putea fi învins.”)
O secțiune aparte e dedicată comemorărilor. E înfierat evenimentul ținut de Fundația Ogoranu în cinstea zilei de 14 mai. Dar ziua respectivă a fost votată chiar de Parlamentul României ca zi comemorativă pentru victimele represiunii comuniste. Ulterior, peste ea s-a suprapus festivitatea anuală din Parlament pentru Ziua Independenței statului Israel, dar cealaltă nu a fost oficial abrogată. Deci, tehnic, statul încă solicită marcarea ei.
Insitutul nu condamnă în niciun fel actul tulburător pentru un creștin, de tăiere a crucii de pe DN1, de la locul uciderii deținuților legionari în frunte cu Zelea Codreanu. În schimb, prezintă protestele exprimate pe subiect de Marian Motocu, Mihai Tociu și Bogdan Stoicescu. Protestul a constat în recrearea unei cruci din lumânări aprinse în Piața Victoriei.
Apare în raport și pictarea sfinților închisorilor comuniste pe fațada unei biserici din zona Piața Sudului din București. Patriarhia a păstrat fresca sfântului Ilie Lăcătușu, dar a inlocuit în urma articolului de ziar chipurile lui Valeriu Gafencu, Radu Gyr și Mircea Vulcănescu.
Raportul comentează negativ canonizarea de către Biserica Ortodoxă Română a unor preoți și teologi, de care ni se spune că ar fi avut „valori fasciste”: Dumitru Stăniloae, Ilarion Felea și Ilie Lăcătușu.
Mai multe publicații sunt înfierate de raport: revista Certitudinea (a lui Miron Manega), emisiunile lui Dan Diaconescu (OTV, Cancan), Activenews, Podul, Incorect Politic, Rost, blogul lui Ion Coja, blogul ortodox Saccsiv, DIS TV, canalul de Youtube al lui Ion Cristoiu (are pagini întregi alocate), Noua TV, Geția TV, BZI, ziariștii Liviu Mihaiu, George Roncea, doctorul Adrian Cacovean.
Între acuze sunt că invită istorici precum Corvin Lupu, Cristian Troncotă, Gică Manole, deși personalitățile respective nu sunt condamnate de vreo instanță și nu se spune ce ar fi spus neadevărat.
Avocatului Mihai Rapcea i se repoșează simpla distribuire a unei secvențe video cu Shulamit Aloni, fost ministru al Educației în Israel, care spunea că antisemitismul e un truc „de care ne folosim” pentru a nu fi criticați.
Regizorul Iulian Capsali apare pentru comentariile la asasinatul lui Charlie Kirk.
Bogdan Stoicescu apare pentru un protest față de vandalizarea unui crucifix de către un soldat israelian. (Act condamnat verbal până și de Netanyahu.) I se reproșează fraza „Sioniștii urăsc creștinismul.”
Sorin Ovidiu Vântu apare pentru că a spus despre Gaza că „armata evreilor comite toate acele orori. Dacă vrei să știi cine te conduce, vezi pe cine n-ai voie să critici. ”
Platforma Left apare pentru o memă în care Donald Trump poartă pe cap kippă și perciuni, lângă un butoi de petrol cu steagul Venezuelei. Și zice: „Dacă nu-l fur eu, tot îl fură cineva.” (Replica apare într-un documentar Vice, și chiar a fost spusă de un colonist evreu din Cisiordania, care venise din America și se mutase în casa unei palestinience.)
DJ-ul de radio Marius Vintilă apare pentru participarea la un miting de protest contra genocidului din Gaza, pe care l-a comparat cu holocaustul. Fundația de Solidaritate România – Palestina apare și ea.
Frăția Ortodoxă apare pentru un comentariu lăsat pe pagina președintelui Nicușor Dan, care transmisese un text de comemorare a Holocaustului. Comentariul considerat reprobabil de raport suna așa: „Dumnezeu să ierte victimele holocaustului împotriva evreilor, dar și pe zecile de mii de victime exterminate în Palestina de către statul vecin.”
Institutul apreciază că mesajul „a relativizat memoria Holocaustului prin analogie cu războiul din Fâșia Gaza”. Legea Vexler prevede o pedeapsă de la 6 luni la 3 ani pentru minimalizare.
*
La pagina 131 din raportul de monitorizare a antisemitismului, publicat de Institutul Elie Wiesel, apare ceva care le întrece pe toate. Instituția, care e parte din Secretariatul General al Guvernului României, ne informează că a apelat la aplicația News Vibe pentru supravegherea internetului (cu ajutorul inteligenței artificiale.)
Softul urmărește orice se scrie pe internet, probabil în timp real, pe site-uri și rețele de socializare mai ceva ca fosta Securitate. Și are o listă de cuvinte și nume, descrise ca: „termeni ce țin de Mișcarea Legionară sau persoane condamnate pentru crime de război”.
Cu totul șocant e că pe această listă de termeni cheie monitorizați se găsesc și cuvintele: Dumnezeu, Hristos, România, Biserica Ortodoxă Română, Biserica, BOR….
Pe lângă personalități istorice și culturale, din trecut, ca poetul Andrei Ciurunga, sau conducătorul comunist Nicolae Ceaușescu, apar nume din prezent ca: Trump, Nicușor Dan, Diana Șoșoacă, Dominic Fritz, George Simion, Călin Georgescu, Horațiu Potra, Moscova, Rusia și fostul ministru PSD Ilan Laufer.
După cum ni se explică, instrumentul de monitorizare decide din context dacă referința e preponderent pozitivă (cuvântul apare cu verde) sau negativă (marcat cu roșu).
Imediat sub poza cu acele cuvinte cheie, apar exemplificări despre cum noțiunile de interes pentru institut apar preponderent pozitiv în „surse cu impact online relevant” ca site-ul ActiveNews, pagina de Facebook Iubim Ortodoxia, pagina președintelui PPR Mihai Lasca și alta intitulată Mișcarea de Eliberare, a susținătorilor Dianei Șoșoacă.
Instantaneu mi-au venit în minte versurile poetului basarabean Grigore Vieru: „Doamne, ce păcate oare ai săvârșit….?”. Termenul „Dumnezeu” e între puținele cu verde, la fel și cel de Biserică. Spre deosebire de BOR, care e cu roșu, deci se vorbește preponderent de rău de acea siglă.
Deși prezența acelor termeni te poate lăsa perplex, e cumva logic. După ce Eminescu a fost proclamat de Institut și de un procuror „precursor al Mișcării Legionare” și autor de „articole antisemite”… După ce Institutul și-a arogat competența de a judeca poeții mai mici, filosofii și sfinții canonizați de Biserică… pare următorul pas logic să îndrăznească mai mult în opera de purificare a mentalităților.
Nu pot să-mi dau seama dacă institutul are ca obiectiv ca anul viitor Dumnezeu să nu mai apară cu verde, cu atâtea mențiuni pozitive pe internet. Sau să nu mai apară deloc. Pentru că nimeni nu știe când se poate declara câștigată lupta contra racilelor trecutului.
Teoretic, ar trebui să existe un punct, în care o societate să fie declarată vindecată de antisemitism și discursul urii, bună de externat din balamucul prezentului. Un punct spre care ne putem îndrepta înăsprind legile, vigilența și pedepsele de la an la an.
Doar că în acel punct, doctorii de minți și suflete ar trebui să se retragă spre alte ocupații, admițând că și-au pierdut obiectul muncii.
Rămâne de văzut dacă Biserica Ortodoxă, dar și restul cultelor religioase, ba chiar și liber-cugetătorii vor reacționa în vreun fel față de acest fapt neașteptat. Că Însuși Dumnezeu a fost dat în urmărire pe internet cu AI-ul. Și că bugetari din subordinea guvernului iau salariu ca să consemneze dacă românii vorbesc de bine sau de rău despre Domnul.
Va trebui să începem prin a lămuri la care din cele două a fost încadrat: la idei legionare sau la crime de război. Scuzați că am glumit cu așa ceva, dar e o situație atât de absurdă, că nu știu ce altceva se poate face.
Cum spuneam, mi-am amintit de versurile lui Grigore Vieru, pe care în anii 90, pe vremea Podului de Flori peste Prut, le cânta Dida Drăgan, în amintirea deportaților basarabeni în Siberia și bisericilor prigonite. Era după o Revoluție când sperasem cu toții că vom fi liberi:
„Reaprindeți candela-n căscioare,
Lângă busuiocul cel mereu
Degerat la mâini și la picioare,
Se întoarce acasă Dumnezeu.
Doamne, Cel din slăvile creștine,
Ce păcate oare ai săvârșit?
Că Te-au dus acolo și pe Tine,
În Siberii fără de sfârșit.
Toate le ierți, Doamne de Sus, cu blândețe măreață,
Chiar și pe cei care Te-au dus, în Siberii de gheață.”
(Link: alte enormități din Raport, în selecțiunile din postarea de mai devreme.)
Titlul aparține redacției Romanian Global News
Citiți și: