Proteste masive anti-război în Israel pe fondul intensificării conflictului cu Iranul
Cea mai eficientă mișcare a lui Vladimir Putin a durat o după-amiază și nu l-a costat nimic. Președintele rus i-a lăsat pe emisarii americani să aștepte câteva ore bune, după ce luaseră prânzul la un restaurant din Moscova, scrie jurnalistul Adrian Onciu pe https://adrianonciu.substack.com, preluat de Romanian Global News.
A doua zi, aproape jumătate dintre alegătorii unui land german votau AfD, un partid considerat ”de extremă dreapta” și aflat, la un moment dat, pe punctul de a fi interzis în Germania. Peste două săptămâni vor vota și rușii, așa că ”diplomația” americană la Moscova a picat la țanc.
Steve Witkoff și Jared Kushner au aterizat în capitala Rusiei sâmbătă dimineața. I-a întâmpinat Kirill Dmitriev, omul fondului suveran de investiții, nu un diplomat. Ceea ce vorbea de la sine că va urma o discuție mai ales despre afaceri. Apoi trimișii lui Trump au luat masa și l-au așteptat pe Putin câteva ore bune. Președintele Rusiei avea în program sărbătorirea a 879 de ani de când luase ființă capitala țării. Oaspeții americani au intrat la Kremlin la opt seara, au ieșit la unsprezece și au decolat după miezul nopții.
Ce au obținut încape pe o jumătate de pagină. Un fost pușcaș marin american, Robert Gilman, eliberat încă de luna trecută. O scurtă pauză de bombardamente care acoperea cele două capitale și lăsa frontul neatins, după ce propunerea ucraineană de armistițiu general pe trei zile fusese respinsă. Și, în formularea consilierului Iuri Ușakov, discuții despre ”probleme economice și posibile proiecte comune, reciproc avantajoase, de mari dimensiuni”. Despre disputele teritoriale, nimic.
Pe fond, o sursă anonimă din Kremlin citată de Kyiv Post (așadar, extrem de credibilă pentru fanii lui Zelensky) a spus că nu există nicio șansă de înțelegere pe linia frontului până când Putin termină de ocupat restul regiunii Donețk. Ospitalitate din belșug, dar fără concesii.
Duminică, aceiași doi trimiși ai lui Trump au ajuns la Kiev cu trenul. Ucraina pregătise o întâmpinare pe aeroport, dar, după cum a explicat ulterior Zelensky, loviturile rusești în alte zone decât capitala ar fi făcut zborul foarte riscant. Pe lângă Zelensky, pe Witkoff și Kushner i-au așteptat în Kiev și trimișii Franței, Marii Britanii și Germaniei. Evident, Europa vrea să se asigure că investițiile blocului comunitar ”atât timp cât va fi necesar” vor putea fi recuperate după un eventual aranjament ruso-american. «Nu se va semna nimic peste capul nostru» a fost mesajul implicit al principalilor sponsori ai administrației Zelensky.
S-a discutat trei ore. Un oficial de la Casa Albă a anunțat apoi că pașii următori ”vor fi anunțați în săptămânile ce vin”, formulă care în limbaj diplomatic înseamnă că nu s-a convenit nimic.
Aici este informația pe care buletinele de știri au ratat-o. Peste două săptămâni, pe 20 septembrie, votează Rusia. Sunt primele alegeri parlamentare de la începutul războiului. Putin le-a convocat prin decret, iar rezultatul se cunoaște dinainte. Yabloko, singura formațiune cu program pacifist, a fost scoasă din cursa electorală de Curtea Supremă. Au rămas zece partide pe liste, iar Rusia Unită și-a trecut pe buletine șaptezeci și șase de veterani de război.
Până în ziua votului, când prezența mare la urne ar putea însemna un grad sporit de legitimitate, Putin are nevoie de un front care înaintează (chiar și cu viteză redusă), de lovituri ucrainene mai puține asupra țintelor din Rusia (aici Kievul va încerca fix contrariul) și de imagini cu oamenii lui Trump negociind de pe poziții amicale, nu de forță. O după-amiază de așteptare urmată de trei ore de amabilitate i-au livrat exact ultimul punct, pe gratis.
Tot ieri, cât timp emisarii americani discutau la Kiev, un land german își alegea parlamentul. Votul acela nu schimbă singur politica Berlinului, dar arată încotro se mișcă electoratul pro-Ucraina. În Saxonia-Anhalt, AfD a luat 44,5%, mai mult decât dublu față de scrutinul anterior, iar CDU s-a înjumătățit. Ulrich Siegmund a declarat că partidul său ”a scris istorie” și, probabil pentru prima oară în cariera lui, nu a exagerat. Patru din cinci alegători s-au prezentat la urne, adică nimeni n-a ajuns acolo din greșeală.
Aici merită oprită mașinăria propagandei guvernamentale. Alegerea aceea n-a fost despre Rusia. Sondajele la ieșirea de la urne au dat patru teme decisive, și anume neîncrederea în partidele consacrate, siguranța socială, economia și migrația. Milioane de germani au ajuns singuri la concluziile lor, citind aceleași știri și ascultându-i pe aceiași politicieni care astăzi se declară surprinși. Faptul că părerea lor despre război seamănă cu a lui Putin nu dovedește că le-a dictat-o el. Un clip fals se demontează în câteva minute. O factură la gaze, niciodată.
Dintre Putin, Merz și Zelensky, doar unul singur își permite să aștepte. Și tocmai de-aia va câștiga fără să semneze nimic din ce ar vrea oponenții.