Asociația Patria Prima cere TMB să oblige Administrația Prezidențială să răspundă la 10 întrebări privind proiectul „România în Lumină”, creat pentru Mirabela Grădinaru, concubina președintelui Nicușor Dan: „Să comunice: actul administrativ prin care a fost constituit proiectul, denumirea compartimentelor responsabile, numele persoanelor desemnate, lista contractelor, sursa de finanțare a deplasării la Summitul NATO”, scrie https://www.luju.ro, preluat de Romanian Global News.

Administrația președintelui Nicușor Dan a fost dată în judecată la Tribunalul București joi, 27 august 2026, din cauza concubinei acestuia, Mirabela Grădinaru. Mai exact, din pricina lipsei de transparență în ceea ce o privește pe partenera de viață a primului om în stat. Pe rolul TMB s-a format dosarul nr. 35706/3/2026, care așteaptă primul termen.

Foto: Sebastian Dracopol
Totul a început în 9 iulie 2026, când Asociația Patria Prima – condusă de IT-istul și activistul civic Sebastian Dracopol – a trimis Palatului Cotroceni, în baza Legii nr. 544/2001 (privind liberul acces la informațiile de interes public), zece întrebări legate de proiectul social „România în Lumină”, creat la 17 noiembrie 2025 pentru concubina prezidențială. Potrivit descrierii, inițiativa urmărește crearea unui dialog între autorități, ONG-uri și comunitate în domenii ca: sănătatea, educația, bunăstarea copiilor, tinerilor, femeilor și categoriilor vulnerabile.
Printre altele, Asociația Patria Prima dorește să afle calitatea formală a Mirabelei Grădinaru în Administrația Prezidențială sau a proiectului „România în Lumină”, bugetul total al proiectului; lista totală a contractelor, comenzilor achizițiilor, protocoalelor de colaborare legate de proiect; celelalte persoane responsabile de „România în Lumină” etc.
Subliniem că Mirabela Grădinaru a dus proiectul „România în lumină” inclusiv la Summitul NATO de la Ankara, din 9 iulie 2026. De altfel, una dintre cele 10 întrebări ale Patria Prima are în vedere tocmai costurile deplasării concubinei prezidențiale la Ankara și sursele de finanțare a acestei deplasări.
Iată lista celor 10 întrebări:

„1. Actul administrativ intern (decizie, notă, ordin, dispoziţie) prin care a fost constituit proiectul ‘România în Lumină’, inclusiv data adoptării și semnatarii. Solicităm copie a acestui act.

2. Departamentul sau departamentele din cadrul Administrației Prezidențiale responsabile de coordonarea, implementarea și comunicarea publică a proiectului, inclusiv numele și funcțiile persoanelor desemnate.
3. Calitatea formală pe care o deține doamna Mirabela Grădinaru în cadrul Administrației Prezidenţiale sau al proiectului ‘România în Lumină’: actul de numire, funcția, fişa postului și remunerația / indemnizaţia aferentă. În lipsa unei funcții formale, solicităm temeiul legal în baza căruia o persoană fără calitate oficială în Administrația Prezidențială utilizează resursele instituţiei (personal, logistică, deplasări, protocol, securitate, comunicare publică sub sigla Administrației Prezidențiale) și reprezintă România la evenimente internaționale precum Summitul NATO de la Ankara (8 iulie 2026). Precizăm că doamna Grădinaru nu deţine, din informațiile publice disponibile, nicio funcție sau calitate oficială în cadrul Administrației Prezidențiale.
4. Bugetul total alocat proiectului ‘România în Lumină’ de la lansare (noiembrie 2025) până în prezent, defalcat pe categorii de cheltuieli (logistică, comunicare, deplasări, identitate vizuală, producţie foto-video, social media, protocol, organizare evenimente).
5. Lista completă a contractelor, comenzilor, achizițiilor directe sau protocoalelor de colaborare încheiate de Administrația Prezidențială în legătură cu proiectul, inclusiv: obiectul contractului, valoarea, furnizorul / prestatorul, data încheierii.
6. Persoana sau persoanele care au drept de administrare pe paginile de Facebook și Instagram ale proiectului ‘România în Lumină’, precum și dacă administrarea este realizată intern sau externalizată. În cazul externalizării, solicităm contractul aferent.
7. Lista completă a organizațiilor neguvernamentale și partenerilor instituţionali implicați în proiect de la lansare până în prezent, precum și criteriile pe baza cărora aceștia au fost selectați sau invitaţi.
8. Minutele, procesele-verbale sau concluziile oficiale ale evenimentelor organizate în cadrul proiectului, inclusiv listele de participanţi.
9. Costurile suportate de Administrația Prezidențială pentru utilizarea Palatului Cotroceni ca locație a evenimentelor din cadrul proiectului, defalcate pe eveniment.
10. Costurile deplasării doamnei Mirabela Grădinaru la Ankara (8 iulie 2026, Summit NATO), inclusiv: transport, cazare, diurnă, protocol, delegație însoțitoare, și sursa de finanțare a acestor costuri”.

Roșu a răspuns doar la ce a vrut

Foto: Cristian Roșu și Andreea Mihaela Miu

La 11 august, Cristian Roșu (foto stânga) – consilier de stat în Administrația Prezidențială – a refuzat să comunice documentele în baza cărora a fost înființat „România în Lumină” și oamenii care lucrează la acest proiect. În schimb, sfătuitorul lui Nicușor Dan a enumerat departamentele de la Cotroceni implicate și câteva ONG-uri colaboratoare, adăugând că proiectul nu are un buget alocat și nici nu a implicat vreun cost din partea Administrației Prezidențiale pentru deplasarea Mihaelei Grădinaru la summitul NATO din Ankara. De asemenea, Roșu a transmis că evenimentele de până acum au fost organizate în parteneriat cu Ministerul Sănătății.
Redăm principalul pasaj din răspuns:

„Proiectul ‘România în Lumină’ a fost iniţiat de Administrația Prezidențială ca urmare a identificării unor probleme în sistemul social, cel educaţional şi cel de sănătate, asupra cărora instituţia poate atrage atenţia prin nivelul ridicat de vizibilitate pe care îl are. Mai mult, prin acest demers, Administrația Prezidenţială urmăreşte implementarea unor politici publice şi a unor soluţii concrete la problemele identificate în societatea românească.
Evenimentele din cadrul proiectului ‘România în Lumină’ au fost organizate în baza unor documente administrative interne ale Administraţiei Prezidențiale, care nu fac obiectul Legii 544/2001.
Acest proiect este derulat prin efortul conjugat al departamentelor: Comunicare Publică, Administraţie, Politici Publice şi Societate Civilă şi Sănătate Publică. Departamentul Comunicare Publică al Administrației Prezidenţiale se ocupă de administrarea paginilor de social media ale proiectului ‘România în Lumină’.
Conducătorii acestor departamente se regăsesc pe site-ul Administrației Prezidenţiale. Proiectul nu are un buget alocat, iar evenimentele care s-au desfăşurat până acum au fost organizate în colaborare cu Ministerul Sănătăţii.
Administraţia Prezidenţială nu a alocat fonduri, doar a pus la dispoziţie Sala Unirii pentru derularea meselor rotunde şi a dezbaterilor tematice. Toate evenimentele derulate în cadrul proiectului au fost comunicate public şi se regăsesc pe platformele online ale Administraţiei Prezidenţiale. La evenimentele organizate sub egida proiectului ‘România în Lumină’ au fost invitați să participe specialişti în domeniile abordate, miniştri, medici, profesori, membri ai comisiilor parlamentare cu responsabilități în aceste domenii, reprezentanţi ai elevilor, reprezentanţi ai universităţilor şi spitalelor din România, membri ai societăţii civile, reprezentanţi ai organizațiilor neguvernamentale, precum şi reprezentanţi ai UNICEF şi ai Organizației Mondiale a Sănătăţii.
Printre ONG-urile care au fost invitate să participe la evenimente se numără: Asociaţia Salvați Copiii, Alianta Națională pentru Boli Rare, Asociația Inima Copiilor, Asociatia ACV Romania, Asociatia Prematurilor, Asociaţia Română pentru Nou-născuţii Îndelung Spitalizați – ARNIS, Fondul Viaţă pentru Nou Născuți, Asociaţia Dăruieşte Aripi, Asociația Blondie, Fondul Viaţă pentru Nou Născuți, Fundația Vodafone, Asociaţia Medici pentru România, Renaşterea Fundaţia pentru Sănătatea Femeii, Federația Asociației Bolnavilor de Cancer, Asociaţia pentru Lupta Împotriva Accidentului Vascular Cerebral din România, Asociația Prematurilor, Asociaţia Zi de Bine, Fundația World Vision România.
Prima Doamnă Mirabela Grădinaru a răspuns invitaţiei Administrației Prezidenţiale de a susţine şi a promova acest proiect şi participă în calitate de invitat şi speaker la toate evenimentele care se desfășoară în cadrul inițiativei ‘România în Lumină’.
În ceea ce priveşte participarea Primei Doamne Mirabela Grădinaru la Summitul NATO de la Ankara, vă informăm că nu au existat costuri din partea Administrației Prezidenţiale pentru deplasarea doamnei, iar aceasta nu a beneficiat de diurnă”.

În 12 august, Patria Prima a făcut plângere prealabilă, indicând lacunele din răspuns:

„1. Punctul privind actul de înființare al proiectului: refuzat, cu motivarea că ‘documentele administrative interne… nu fac obiectul Legii 544/2001’ — motivare care nu se referă la actul de înființare în sine, ci la documentele de organizare subsecvente, fără a demonstra că însuși actul de înființare ar fi exceptat conform art. 12 din Legea nr. 544/2001.

2. Punctul privind calitatea formală a doamnei Mirabela Grădinaru și temeiul legal al implicării sale în utilizarea resurselor Administrației Prezidențiale: ignorat complet — răspunsul menționează doar că ‘a răspuns invitației’, fără a indica nicio calitate oficială sau temei legal.
3. Punctul privind contractele și achizițiile legate de proiect: ignorat complet, fără nicio referire.
4. Punctul privind minutele evenimentelor organizate în cadrul proiectului: ignorat complet.
5. Punctul privind costurile Palatului Cotroceni per eveniment: ignorat — răspunsul se referă exclusiv la ‘Sala Unirii’, fără a răspunde la întrebarea privind Cotroceni”.

Miu, răspuns de tipul: „bine, pa”

În fine, la 24 august, consiliera de stat Andreea-Mihaela Miu (foto dreapta) nici nu s-a mai obosit să formuleze un răspuns propriu-zis la plângerea prealabilă, ci doar i-a transmis lui Sebastian Dracopol că Președinția i-a oferit în adresa inițială toate informațiile pe care le-a putut face publice:
„Administrația Prezidențială și-a îndeplinit obligația legală de a vă transmite, în termen, răspunsul la cererea de comunicare de informații de interes public, aspect confirmat indirect prin conținutul reclamației administrative.
Având în vedere cele de mai sus, apreciem că reclamația administrativă formulată de dumneavoastră este neîntemeiată, așadar nu poate primi un răspuns favorabil”.

Prezentăm cel mai important fragment din acțiunea depusă la TMB:

„A. Refuzul comunicării actului de constituire a proiectului nu are temei legal. Răspunsul din 11.08.2026 arată că evenimentele proiectului au fost organizate în baza unor documente administrative interne ale Administrației Prezidențiale, care nu fac obiectul Legii 544/2001. Art. 2 lit. b) din lege definește informația de interes public drept orice informație care privește sau rezultă din activitățile unei autorități ori instituții publice, indiferent de suportul ori de forma sau de modul de exprimare a informației. Excepțiile de la accesul liber sunt limitativ prevăzute la art. 12 alin. (1) lit. a)–g), iar caracterul intern al unui document nu figurează între acestea. Art. 7 alin. (2) impune ca refuzul comunicării să se motiveze; răspunsul nu invocă nicio literă a art. 12 și nu indică niciun temei de exceptare. Sarcina de a proba incidența unei excepții aparține autorității care o invocă.
A.1. Poziția pârâtei este contrazisă de propria practică administrativă. Pe site-ul oficial presidency.ro, la secțiunea Transparență instituțională — Reglementări interne, pârâta publică Organigrama aparatului funcțional subordonat Președintelui României, Regulamentul de organizare și funcționare al Administrației Prezidențiale, Regulamentul Intern al Administrației Prezidențiale și Codul de conduită a personalului Administrației Prezidențiale (Anexa 6).
Reglementările interne sunt, prin urmare, tratate de pârâta însăși ca informații publice.
Suplimentar, art. 2 din Legea nr. 47/1994, republicată, prevede expres că compartimentele din structura Administrației prezidențiale, organizarea, funcționarea și atribuțiile acestora se stabilesc prin regulament de organizare și funcționare aprobat de Președintele României, ceea ce confirmă existența actelor solicitate la punctele 1 și 2 ale cererii.
B. Cinci puncte ale cererii au rămas fără niciun răspuns. Adresa din 11.08.2026 nu conține nicio mențiune privind contractele, comenzile, achizițiile publice sau protocoalele de colaborare aferente proiectului (pct. 5), minutele, procesele-
verbale, concluziile oficiale și listele de participanți (pct. 8), criteriile pe baza căroraorganizațiile neguvernamentale au fost selectate sau invitate (pct. 7, teza a doua), costurile suportate pentru utilizarea Palatului Cotroceni defalcate pe eveniment (pct. 9) și sursa de finanțare a deplasării la Ankara (pct. 10, teza finală). Comunicarea unui răspuns parțial nu echivalează cu îndeplinirea obligației prevăzute de art. 7 alin. (1). În măsura în care informațiile solicitate nu există ori nu sunt deținute, obligația legală era de a comunica expres acest fapt, iar nu de a omite punctele respective.
C. Punctul 3 al cererii a primit un răspuns care nu comunică actul solicitat. Răspunsul arată că doamna Mirabela Grădinaru a răspuns invitației Administrației Prezidențiale și participă în calitate de invitat și speaker la evenimentele proiectului. Nu a fost comunicat însă niciun act sau înscris prin care participarea a fost dispusă ori aprobată, deși cererea viza expres actul de numire sau, în lipsa unei funcții formale, temeiul utilizării resurselor instituției. Semnalăm totodată că adresa folosește de două ori titulatura de ‘Prima Doamnă’, fără a indica actul din care rezultă această calitate.
D. Răspunsul la reclamația administrativă încalcă norma pe care o invocă. Adresa nr. SG/11679/24.08.2026 se întemeiază pe art. 34 alin. (1) din Normele aprobate prin H.G. nr. 123/2002, text care, în forma dată de pct. 23 al articolului unic din H.G. nr. 478/2016, prevede că răspunsul motivat la reclamația administrativă se transmite persoanei care a formulat-o în termen
de 15 zile de la data înregistrării, indiferent dacă soluția este favorabilă sau nefaorabilă.
Reclamația din 12.08.2026 nu a invocat depășirea vreunui termen, ci exclusiv caracterul incomplet al răspunsului pe fond. Pârâta a respins-o constatând că răspunsul la cerere a fost transmis în termen, aspect pe care îl consideră confirmat indirect prin conținutul reclamației. Motivarea nu privește, așadar, obiectul reclamației administrative. Raționamentul este totodată circular: dacă existența reclamației ar dovedi că s-a răspuns, nicio reclamație formulată în temeiul art. 21 nu ar putea fi vreodată întemeiată.
E. Nu rezultă efectuarea cercetării administrative. Art. 35 alin. (1) din Norme impune constituirea, la nivelul fiecărei autorități sau instituții publice, a comisiei de analiză privind încălcarea dreptului de acces la informațiile de interes public, iar alin. (2) lit. b) și c) îi atribuie
efectuarea cercetării administrative și stabilirea temeiniciei reclamației. Adresa nr.SG/11679/24.08.2026 nu menționează nicio comisie, nicio cercetare administrativă și nicio constatare, iar art. 35 lit. e), invocat de pârâtă, reglementează exclusiv atribuția de redactare și transmitere a răspunsului către solicitant”.

• Citiți aici întreaga acțiune, însoțită de refuzurile Cotrocenilor