Curtea de Apel București a dispus arestarea preventivă a lui Călin Georgescu pentru 30 de zile, anulând hotărârea unei instanțe inferioare care îi permitea fostului favorit la alegerile prezidențiale să rămână în libertate sub control judiciar, scrie The Gateway Pundit, una dintre cele mai cunoscute publicații conservatoare americane, preluată de Romanian Global News.

Călin Georgescu este primul deținut politic de la Revoluția din 1989.

Să fie clar pentru toată lumea: astăzi, sistemul este PSD–PNL–USR. Toate numirile în funcții de conducere în cadrul parchetelor și poliției sunt determinate politic.

Decizia îl trimite din nou după gratii pe omul aflat în centrul taberei conservatoare și anti-globaliste din România — și cel mai de încredere politician din țară, potrivit unor sondaje.

Măsura a intensificat și mai mult acuzațiile formulate de conservatorii români, potrivit cărora establishmentul post-2024 al țării folosește procurorii și instanțele pentru a ține sub control o mișcare pe care a încercat — și chiar a eșuat — să o oprească la urne.

Procurorii DIICOT au obținut răsturnarea deciziei după ce au contestat refuzul Tribunalului București de a-l aresta pe Georgescu în timp ce ancheta privind presupusa fraudă de 1,1 milioane de euro continuă. Omul de afaceri Ionel Rusen a fost, de asemenea, plasat în arest preventiv, iar hotărârea Curții de Apel este definitivă.

Se pare că până și completul de apel a fost divizat în privința faptului că arestarea era justificată. Doi judecători au fost în dezacord, fiind nevoie de un al treilea pentru a rezolva divergența în favoarea arestării — un detaliu pe care apărătorii lui Georgescu l-au invocat drept dovadă că solicitarea procurorilor era departe de a fi evident justificată.

Avocatul lui Georgescu, Mircea Sinescu, a reacționat cu furie. „Este o soluție halucinantă!”, a spus acesta, adăugând că „pe hârtie poate fi susținut orice”, potrivit relatării românești asupra hotărârii.

Contrastul față de săptămâna trecută cu greu ar putea fi mai puternic. Judecătorul Tribunalului București Vlad Andriescu respinsese arestarea preventivă și, în schimb, îi plasase pe Georgescu și Rusen sub control judiciar pentru 60 de zile, în timp ce procurorii își continuau ancheta.

Și mai dăunătoare din punct de vedere politic pentru DIICOT, motivarea instanței inferioare ar fi pus sub semnul întrebării dacă procurorii stabiliseră concret rolul precis pe care fiecare inculpat l-ar fi avut în presupusa fraudă. Judecătorul le-a cerut anchetatorilor să clarifice modul în care ar fi fost comisă efectiv presupusa înșelăciune, în loc să se bazeze pe o acuzație formulată în termeni generali privind existența unei asocieri infracționale.

Hotărârea anterioară nu a echivalat cu o achitare. Judecătorul i-a interzis lui Georgescu și lui Rusen să părăsească România după ce a analizat conversații interceptate referitoare la o posibilă mutare în Toscana, dar a concluzionat că încarcerarea nu era atunci necesară.

Când Georgescu a ieșit din instanță după acea decizie, susținătorii l-au întâmpinat scandând „Libertate!”, „Călin, te iubim!” și cerând reluarea turului doi al alegerilor prezidențiale, care fusese anulat. Georgescu le-a spus celor prezenți că este nevinovat și a descris dosarele împotriva sa drept „motivate politic”.

De asemenea, el a atacat ceea ce a numit „sistemul neomarxist și neofanariot” al României, prezentând confruntarea sa cu procurorii ca fiind ceva mai amplu decât un singur dosar penal. Acest limbaj reflectă o mișcare conservatoare și suveranistă care vede din ce în ce mai mult establishmentul politic, judiciar și de securitate al României ca pe o singură structură consolidată, care apără ordinea existentă în țară și despre care se spune că își primește ordinele de la Bruxelles și Paris.

DIICOT, instituție cu o istorie îndelungată de corupție profundă, respinge această interpretare politică și afirmă că instrumentează un caz obișnuit de criminalitate organizată și fraudă. Procurorii susțin că Georgescu și alți doi bărbați l-au înșelat pe omul de afaceri Răzvan Leu, determinându-l să furnizeze aproximativ 1,1 milioane de euro după ce i-ar fi promis accesul la o facilitate de credit extern în valoare de 15 milioane de euro, care, potrivit acuzațiilor, nu s-ar fi materializat niciodată.

Aceste acuzații nu au fost încă dovedite, iar arestarea preventivă nu reprezintă o condamnare penală. Georgescu neagă orice faptă ilegală, ceea ce înseamnă că procurorii vor trebui, în cele din urmă, să demonstreze atât că schema presupusă a existat în forma descrisă, cât și că el a avut în mod conștient rolul care îi este atribuit.

Vechimea presupuselor fapte a devenit, cu toate acestea, un alt punct de mobilizare pentru susținătorii săi. Presupusa activitate financiară datează din 2021, în timp ce sesizarea a intrat în ancheta DIICOT în 2024, determinând tabăra lui Georgescu să întrebe de ce un vechi litigiu financiar a generat o reacție atât de agresivă abia după ce acesta a devenit cea mai proeminentă figură anti-sistem din România.

Această percepție s-a consolidat după operațiunea din 21 septembrie desfășurată la domiciliul său. Georgescu a fost oprit în trafic, dus la reședința sa din Mogoșoaia în timpul unor percheziții care au durat aproape nouă ore, transportat la sediul DIICOT și ulterior scos afară încătușat, în fața camerelor de filmat și a susținătorilor adunați.

Potrivit relatărilor furnizate, unul dintre fiii lui Georgescu se afla cu el atunci când ofițerii l-au oprit, în timp ce soția sa și copilul mai mic se aflau acasă când au sosit trupele mascate.

Au fost percheziționate cinci adrese din București și din localitățile învecinate, transformând ancheta într-o operațiune de poliție puternic mediatizată vizual, care avea toate șansele să capete o semnificație politică.

Pentru AUR și susținătorii lui Georgescu, însă, imaginea care a rămas a fost mai simplă: câștigătorul primului tur al alegerilor prezidențiale din România din 2024 prezentat încătușat la mai puțin de doi ani după ce statul a anulat alegerile pe care le câștigase în mod neașteptat. Această succesiune de evenimente a devenit centrul emoțional al unei revolte mult mai ample împotriva a ceea ce conservatorii descriu în mod obișnuit drept regimul globalist al României.

Curtea Constituțională a anulat acele alegeri după ce serviciile de informații au susținut, fără a prezenta vreo dovadă, existența unei interferențe online legate de Rusia, a unor nereguli în campanie și a unor manipulări în favoarea lui Georgescu. Până în prezent, acestea nu au reușit să prezinte dovezi care să susțină afirmația lor extraordinară, care a pus practic capăt democrației românești. Vicepreședintele SUA JD Vance, Elon Musk și Departamentul de Stat al SUA au criticat cu toții decizia de anulare a alegerilor prezidențiale și de suspendare efectivă a democrației.

În urma reținerii anterioare a lui Georgescu, liderul AUR George Simion a avertizat: „Oricare dintre noi poate fi următorul. Opriți abuzurile! România este o dictatură!” — o acuzație politică ce reflectă interpretarea AUR asupra represiunii, mai degrabă decât o descriere juridică independentă a statului român.

Dimensiunea sprijinului de care beneficiază AUR conferă acestei retorici o greutate considerabil mai mare decât ar fi avut-o în urmă cu câțiva ani. Sondajul INSCOP din septembrie plasa AUR la 39,7% în rândul respondenților care și-au exprimat preferința pentru un partid și la 40,2% în rândul celor care și-au exprimat o preferință și au declarat, de asemenea, că sunt siguri că vor vota.

PSD se situa la 18,7%, PNL la 16,3%, iar USR la 9% în rândul respondenților care au exprimat o opțiune de partid, lăsând AUR cu aproximativ dublul sprijinului celui mai apropiat competitor în acel sondaj. Sondajul a intervievat 1.100 de adulți între 1 și 7 septembrie și a raportat o marjă maximă de eroare de eșantionare de ±3 puncte procentuale.

Aceste cifre nu dovedesc acuzațiile AUR privind instanțele sau procurorii, dar scot în evidență pericolul pentru establishmentul României de a trata provocarea suveranistă drept un fenomen marginal. Atunci când o mișcare care se situează în sondaje în jurul valorii de 40% își vede una dintre figurile politice definitorii anchetată, percheziționată, încătușată și reținută în mod repetat, fiecare decizie a procurorilor devine inevitabil parte a luptei mai ample din țară privind legitimitatea statului.
Statul român se confruntă acum cu un test de credibilitate cu mult mai amplu decât următoarele 30 de zile de detenție ale lui Georgescu. Procurorii trebuie să demonstreze că dosarul de fraudă se bazează pe dovezi suficient de solide pentru a rezista examinării, în timp ce instituțiile deja afectate de anularea extraordinară a alegerilor din 2024 trebuie să convingă milioane de alegători neîncrezători că statul aplică legea, mai degrabă decât să protejeze o ordine politică aflată în dificultate de mișcarea suveranistă care domină în prezent sondajele.