Proteste masive anti-război în Israel pe fondul intensificării conflictului cu Iranul
În timp ce lumea se “autoizolează”, administrația regională Cernăuți pe 30 Martie a pus în discuții posibilele variante a noii împărțiri teritoriale sub-regionale a ținutului nostru, se arată într-o postare făcută de Dr. Ion Popescu, asociat onorific al Adunării parlamentare a Consiliului Europei, Președinte al Uniunii Interregionale “Comunitatea Românească din Ucraina”, preluată de Romanian Global News.
Sunt propuse mai multe variante și…
NICI UNA nu include toate localitățile românofone din raioanele Herța, Hliboca, Noua Sulița și cele românești de pe Valea Siretului din Storojineț într-o singură unitate teritorial-administrativă, deși ar fi firesc! Și art.132 al Constituției permite acest lucru…
Reforma încă nu s-a terminat.
Mediul asociativ mai poate încă reacționa (cum au făcut, de exemplu, bulgarii din sudul Basarabiei cerând peste tot menținearea raionului Bolgrad cu alipirea la el a satelor bulgare din raioanele vecine, și au găsit susținere chiar in … Parlamentul european).
Trebuie de cerut aplicarea art. 132 al Constituției Ucrainei – normele constituționale sunt NORME de Acțiune Directă.
Chiar și din punct de vedere economic raioanele și localitățile cu populația majoritară romanofonă s-ar cuveni sa fie incluse într-o singură unitate administrativ-teritorială – toate se află la frontiera cu UE (România), geografic sunt situate în văile Prutului și Siretului, aceste lucruri ar ajuta la dezvoltarea infrastructurii prin folosirea mecanismelor colaborării transfrontaliere, dar ar ajuta și la păstrarea și dezvoltarea specificului etnic al populației autohtone românofone (lucru de-altfel, garantat și prin art. 11 al Constituției Ucrainei).
…
Nu e in plus de amintit, că în 2010 și 2012 chiar și Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei a cerut refacerea circumscripției electorale în care sa fie incluse toate localitățile românofone din regiune (așa cum a fost in 1998 și 2002) – și la nivelul legii electorale acest lucru a fost prevazut, însă … Comisia electorală centrală A IGNORAT (!) acest fapt și in 2012, și in 2014, dar și în 2019, înglobând satele românești din raionul Storojineț în Circumscripția cu raioanele ucrainofone Putila, Vijnița și Chițmani, iar la Circumscripția cu raioanele cu populație românofonă Herța, Hliboca și Noua Sulița au adăugat mai multe sate ucrainene din raionul Storojineț și o parte din raionul ucrainofon Sadagura a orașului Cernăuți, în schimb, suburbiile cu populație romanofonă Horecea, Horecea Urbană, Roșa, Roșa-Stâncă, Țețina ale orașului care se “mărgineau” cu Circumscripția respectivă au fost “lăsate” intr-o circumscripție cu orașul Cernăuți, creînd obstacole artificiale de a fi ales un candidat românofon care milita deschis pt susținerea școlilor și bisericilor noastre naționale…
…
In variantele propuse – șanse de avea Reprezentanță reala vor și mai puține, chiar și deputații raionali românofoni vor fi în minoritate neînsemnată în orice unitate administrativă după modelele propuse.
…
Trageți concluzii!!!
…
Oare totul se va face din nou fără consultarea populației?
Dar cum discută acei “blocați în case” și nu au acces la internet?
…
Sau “digitalizarea” și discuțiile on-line decid deja totul?
…
Și luăm AMINTE: “ …în condițiile actuale un drept nerevendicat deja … nu se mai consideră o încălcare…”
Atrageți atenția că (in orice variantă propusă) populația românească din raionul Hliboca este separată sau de românii din raionul vecin Storojineț de pe Valea Siretului, sau de cei din raionul vecin Herța.
Orașul Cernăuți cu toate ca ar putea constitui un raion separat de sine-stătător (având resursele și infrastructura necesară), la el se presupune alipirea a foarte multe sate românofone fie din raioanele Noua Sulița, fie din Herța, fie din Hliboca – ORAȘUL VREA să se lărgească și are nevoie de… PĂMÂNT (și ceva păduri)!!!
Dar cum va fi cu asigurarea drepturilor populației tradiționale aici de veacuri (inclusiv cel la educație în limba maternă) în acest caz?
Răspunsul îl avem deja – amintiți-vă cu câtă greutate s-a deschis noua grădiniță “românească” (și ea doar mixtă, fără a pune aici în discuție prevederile reale ale statutului acestei instituții comparativ cu prevederile statului grădiniței nr.1 cu “grupă românescă” până nu demult), dar ce s-a încercat la început de an școlar sa se facă cu școlile românești 10, 13, 17 din suburbiile orașului în care tradițional locuiește de veacuri populația românească s-a uitat?
Și cum credeti, când se va aborda problema optimizării numărului de școli: care vor fi in primul rând reduse – cele cu predare in limba de stat din oraș sau mai multe cu limba de predare a lui Eminescu din sate?
Oare variantele propuse nu crează condiții pentru accelerarea asimilărilor? Și oare “crearea acestor condițiil”pentru asimilările artificiale ale populațiilor autohtone în locurile viețuiri lor tradiționale se încadrează în prevederile declarațiilor, acordurilor, recomandărilor, prevederilor … actelor ONU, OSCE, NATO, UE, CE etc.?
În situația creată ne rămâne să punem doar întrebări…
Trageți concluzii singuri!
Și ne Rugăm Bunului Dumnezeu să trecem aceste timpuri cu Demnitate!
Doamne Ajută!
…
Hadeți să ne spunem părerea cât nu este târziu, și să difuzăm informația la cât mai multă lume pentru a afla OPINIA Majorității celor cointeresați”, se araă în postarea Dr. Ion Popescu, asociat onorific al Adunării parlamentare a Consiliului Europei, Președinte al Uniunii Interregionale “Comunitatea Românească din Ucraina”.