„Reunirea Basarabiei cu România, obiectiv strategic al românilor”, a fost tema principală a celei de-a treia zi a Universității de Vară de la Izvoru Mureșului. Analiști, comentatori politici și reprezentanți ai românilor din Republica Moldova au dezbătut pe larg posibilitatea revenirii milioanelor de români de la est de Prut la trupul Țării Mame, scrie DANIELA MEZEY în Informația Harghitei, preluată de Romanian Global News.

 

În Republica Moldova, primii care au dat startul procesului de reunire a Basarabiei cu România au fost Primarul și consilierii comunei Parcova din raionul Edineț, prin semnarea declarației de reunire. Astfel, s-a declanșat un întreg proces la nivelul acestei țări, peste 160 de consilii locale comunale și orășenești, chiar și raioane au adopând declarații simlare.

„Singura soluție pentru toate problemele care s-au acumulat începând cu 1940 în Basarabia și după prăbușirea Uniunii Sovietice este revenirea milioanelor de români de la răsăritul Prutului la trupul Țării Mame, este singura soluție realistă pentru a asigura securitatea și prosperitatea acestor oameni”, a declarat Vlad Cubreacov, președintele Asociației „Răsăritul Românesc” din Republica Moldova.

Ion Leaşcenco, preşedintele Blocului Unității Naționale (BUN) din Basarabia susține că nu doar Republica Moldova, nu doar Basarabia „ciopârțită” au nevoie de unire, ci și România.

„România e oloagă fără Basarabia, România nu este întreagă fără Basarabia și atâta timp cât țara nu va fi reîntregită, România nu va putea răsufla în întregime, și vom suferi cu toții atâta timp cât va mai plânge Prutul”, a spus Ion Leaşcenco.

Președintele BUN a subliniat că mulți tineri din România și din Republica Moldova pun umărul la înfăptuirea acestui obiectiv strategic național al românilor și că este foarte important „ca toți să se implice”.

„Unirea este un proces continuu, care se întâmplă acum(…) Sarcina noastră pentru 2018 este să creștem masa critică favorabilă României. Mulți susțineau acum 10-15 ani că acest proiect este o utopie; în doar 10 ani de mișcare unionistă activă am crescut la aproape 40% de cetățeni ai Republicii Moldova care sunt favorabili reunirii”, a precizat Ion Leaşcenco.

Vasile Costiuc, președintele Fundației „Familia” și al Asociației „Din trecutul nostru” consideră că oamenii care au trăit cu un ideal „nu l-au schimbat, nu l-au vândut, nu au făcut alte majorități”; așa l-a învățat tatăl său, născut la 10 ani de la Marea Unire, în 1928. Tânărul a vorbit despre realitățile care „trebuie schimbate” și despre mentalitățile care „pot fi schimbate”, despre faptul că România este un exemplu de toleranță și că toți cei care o vizitează, măcar o singură dată, se transformă, cunosc realitatea de aici, care este în contrast pozitiv cu starea reală din Republica Moldova.

Oleg Chicu de la Blocul Unității Naționale susține și promovează ori de câte ori are ocazia dreptul basarabenilor la redobândirea României, la recuperarea memoriei istorice și refacererea identității etnice și culturale.

Vlad Țurcanu, ex-consilier prezidențial la Chișinău și comentator politic, consideră că o formațiune politică consolidată în Republica Moldova ar ajuta proiectarea dezideratelor care ar apropia „decisiv” Republica Moldova de România. La ora actuală, însă, situația la răsărit de Prut nu este „una confortabilă”, afirmă acesta, deoarece „miza locală deseori umbrește miza mai importantă”, reunirea Basarabiei cu România. La Chșinău, dar și în alte părți ale Republicii Moldova, intelectualii pro-europeni deseori nu împărtășesc idealul unirii, miza locală fiind prea puternică, iar în diverse situații unioniștii sunt în competiție cu aceștia. „Toți ar trebui să înțeleagă că riscul pentru ceea ce ar putea urma este ca această competiție internă să ne mai țină captivi încă 10-15 ani, fără ca să se producă într-o măsură mulțumitoare contribuția României din punct de vedere de securitate, de cultură, de educație, de finanțare pentru infrastructură ș.a.m.d.” a explicat Vlad Țurcanu. Pe de altă parte, a opinat comentatorul politic, nu ar fi corect ca România să fie privită de către Republica Moldova „doar ca o sursă de finanțare”.

Prezent la dezbateri, președintele Federației Asociațiilor de Români din Europa, Daniel Țecu, un cunoscător al situației din zonă, a afirmat că, dacă Republica Moldova urmărește să fie în Uniunea Europeană, „singura ei șansă este prin unirea cu România”.

Ludmila Groian este profesoară de istorie la Liceul teoretic „Gheorghe Asachi” din Chișinău, considerat o oază de românism și un susținător al ideilor unioniste.

„Arde la noi spiritul românesc, nu numai se dezvoltă, arde. Din acest considerent, chiar cu mare bucurie spun că patriotismul, unionismul în liceul Gheorghe Asachi duce flacăra vie. 27 martie (data la care Sfatul Țării de la Chșinău a votat în favoarea Unirii Basarabiei cu România – n.a.) este ziua pe care o comemorăm, evident că am fi bucuroși să spunem: Doamne, cât este de frumos să sărbătorim Ziua Unirii pe care au simțit-o înaintașii noștri în perioada 1918-1940. Anul acesta, copiii au venit cu ideea să facem și noi, în numele liceenilor, o asemenea Declarație, deja vorbim de o generație cu altfel de mentalitate, cu altfel de viziune. Dacă nu ar fi linia asta tendențioasă și ar merge mână în mână clasa politică cu clasa socială cu aceste organizații unioniste pe care le avem în republică, eu cred că Unirea s-ar fi făcut mult mai demult”, a povestit prof. Ludmila Groian.

Liceului „Gheorghe Asachi” din Chișinău, cea mai veche unitate de învăţământ din Republica Moldova, având o tradiție de peste 145 de ani, i-a fost conferit, în 26 martie, de către Majestatea Sa Margareta, Custodele Coroanei române, Decorația Regală „Crucea Casei Regale a României”, într-o ceremonie la Palatul Regal din București.

„Am păstrat întotdeauna gândul că Unirea pierdută va putea fi recâștigată. În Basarabia avem atâta Unire câți cetățeni români și-au redobândit cetățenia, avem atâta Unire câtă limbă română este predată în școlile publice din Basarabia, avem atâta Unire cât avem schimburi comerciale între cele două maluri ale Prutului, avem atâta Unire cât numărul podurilor refăcute pe Prut”, a conchis Vlad Cubreacov, președintele Asociației „Răsăritul Românesc” din Republica Moldova.