Proteste masive anti-război în Israel pe fondul intensificării conflictului cu Iranul
Romanian Global News vă invită să urmăriți fragmente din interviul realizat de Aura Dobre de la TVR Internațional cu Ion Popescu, fost vicepreședinte al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei și una dintre vocile cunoscute ale românilor din Ucraina, transmite Romanian Global News.
Ion Popescu: “Eu personal m-am născut în afara Statului român, dar nu și în afara Neamului Românesc! Deoarece acasă, cu părinții am vorbit din copilărie în limba română, în perioada sovietică am frecventat școala medie din sat cu predare în limba maternă. În sat s-au păstrat mai multe obiceiuri și tradiții – mai ales cele legate de Sfintele Sărbători de iarnă (Crăciunul, Sfântul Vasile – pe rit vechi, cu colinde, Malanci, Brâncoveni, Irozi, Căluți etc.), Hramul satului și alte sărbători tradiționale, iar în Biserica ortodoxă din sat întotdeauna au răsunat rugăciuni în limba română, iar cultul Sfântului Voievod Ștefan cel Mare nu a dispărut nici chiar pe timpul deportărilor staliniste…
Mai greu este acum la orașe și în localitățile mixte, unde școala este doar ucraineană – acolo limba noastră mai dăinuiește pe alocuri doar în Bisericile unde s-a păstrat Sfânta Liturghie în limba română. În bisericile din care a fost treptat scoasă limba română, din păcate, în două-trei generații procesul de asimilare va deveni ireversibil. Așa cum li s-a întâmplat fraților noștri aromâni din Grecia, din Istria sau din regiunea Kirovograd – aveam sate cu multe nume românești – Pentescul, Florescul, ba chiar și Moldovan, de exemplu, în satul Costești din raionul Storojineț regiunea Cernăuți, unde la recensământ nu s-a declarat ca fiind “român” niciun localnic.
A fi român la tine acasă, dar dincolo de granițele Țării Mamă nu este o umilință sau rușine. Este o Onoare și o Obligație în fața strămoșilor, nepoților și întregului Neam, pentru că Bunul Dumnezeu așa ne-a dat Suflarea! Și fiecare dintre noi, unde nu s-ar afla, dacă este creștin, trebuie să conștientizeze acest lucru! Demonstrând că suntem binevoitori, muncitori, loiali faţă de Legea fundamentală a statului, dar suntem și mândri de Vatra unde ne-am născut și de Neamul din care facem parte. Având înaintași demni de urmat, nu renunțam nici la glie, nici la drepturile obținute cu mare greutate în timp de către fiii Neamului și cerem respectarea lor cu strictețe, mai ales că multe sunt consfințite chiar în Constituția Ucrainei.
Comunitatea de români din Ucraina este azi pusă în situația de a lupta zilnic pentru drepturile ei. În astfel de momente este așteptat un ajutor substanțial din partea României, Patria istorică.”
Reporter: Ce ar trebui să facă România pentru românii din comunitățile istorice din jurul țării?
Iona Popescu: „Exact ceea ce fac mai multe state din Uniunea Europenă pentru menținerea și dezvoltarea specificului etno-cultural și lingvistic al consângenilor rămași în afara frontierilor statelor naționale. Ceeea ce face Germania pentru cetățenii germanofoni din Polonia, Danemarca, Cehia ș.a. Ce face Ungaria pentru maghiarii din Ucraina, România, Serbia, Croația, Slovenia, Slovacia și chiar din Austria. Ce face Ucraina pentru ucrainenii din afara frontierelor, în conformitate cu art.12 al Constituției Ucrainei și în baza acordurilor bi- și multilaterale (Convenția-cadru privind drepturile minorităților naționale, Carta europeană a limbilor minoritare sau regionale, Recomandarea 1201 a Consilului Europei etc.).
Oficialitățile române, în baza art. 7 al Constituției României, în primul rând ar trebui să atragă atenția la păstrarea specificului etno-cultural în zonele locuirii tradiționale a consângenilor prin asigurarea existenței și dezvoltării sistemului de educație și învățământ de toate gradele în limba maternă, prin susținerea bisericilor tradiționale în care serviciul divin se oficiază în limba română, a colectivelor de dansuri autentice și cântece populare, muzeelor etnografice, bibliotecilor… – și mai ales a celor de la sate.
România ar trebui să găsească modalități și pârghii legale pentru realizarea unor emisiuni și programe de popularizare a obiceiurilor și tradițiilor populare, a istoriei Neamului din toată zona Carpato-Balcanică.
Și, nu în ultimul rând, să asigure dreptul pentru românii din jurul Românei de a se angaja fără restricții în Țara mamă (deoarece majoritatea care pleacă din comunitățile istorice la muncă în Occident și își iau copiii cu ei, nu se mai întorc).
Este necesară amplificarea legăturilor transfrontaliere mai strânse prin înrudirea comunităților mai dezvoltate din România cu localitățile românofone din jurul ei pentru asistență financiar-economică, dezvoltarea infrastructurii, logisticii, susținerea grădinițelor, școlilor și căminelor culturale în care încă se mai aude limba lui Eminescu.
Și în mod obligatoriu, România trebuie să se folosească de toate mijloacele la nivel internațional ca să dispară frontierele dintre statele în care locuiesc românii la „vatra lor strămoșească” prin ajutorarea statelor (care încă nu fac parte din Comunitatea Europeană) să adere cât mai repede posibil la Uniunea Europeană, stimulând, în paralel, ca aceste state să-și îndeplinească fără întârziere toate angajamentele față de structurile europene, inclusiv în ceea ce privește asigurarea și protejarea minorităților tradiționale autohtone, aducând propriul exemplu de asigurare garantată la reprezentare politică în Parlament, instruire în limba maternă, inscripționare bilingvă, asigurarea nestingherită a funcționarii mass-media etc.
Iar minoritățile tradiționale din jurul frontierelor să devină nu instrumente de manipulare la nivel de jocuri politice interne sau de conjunctură geopolitică, ci vârfuri de lance în armonizarea relațiilor interstatale, iar principiul european Unitate în diversitate să aibă continuitate în principiul uman Trăiește, dezvoltă-te, dar nu-i împiedica și pe alții să trăiască! Doar așa au de câștigat toți – și relațiile interstatale și minoritățile autohtone. Și așa să ne ajute Bunul DUMNEZEU!”
Mai mult aici: