Am trăit s-o văd și pe asta. Cinci organizații de media din Republica Moldova, subvenționate din bani occidentali, s-au solidarizat deschis cu propagandiștii lui Putin, scrie Petru Bogatu în www.deschide.md, preluat de Romanian Global News.

Le-au ridicat rușilor mingea la fileu

Centrul de Jurnalism Independent, Centrul de Investigații Jurnalistice, Comitetul pentru Libertatea Presei, Asociația Presei Electronice și Centrul Acces-Info și-au făcut numărul. Nu numai că le-au luat apărarea unor pretinși reprezentanți ai mass-media din Federația Rusă, trimiși acasă de pe aeroportul Chișinău, ci și i-au ridicat Kremlinului mingea la fileu. Au prefațat, într-un fel, o dezbatere anti-moldovenească din Duma de Stat.

Camera inferioară a Legislativului de la Moscova a scuipat venin în voie. A condamnat “discriminarea presei ruse”, invocând, în special, poziția a cinci organizații de media de la Chișinău care critică acțiunile autorităților și cer ca jurnaliștii ruși să fie tratați la fel ca și colegii lor de breaslă din Occident în baza unor convenții internaționale privind mass-media.

Mai mult decât atât. Deputații ruși, profitând de atitudinea negativă a ONG-urilor moldovenești, își propun să atace legea anti-propagandă la ONU, Consiliul Europei și la OSCE. Vedeți, spun membrii Dumei de Stat, că nu-i doar punctul nostru de vedere, ci și al organizațiilor de media din Republica Moldova care nu sunt de acord cu interdicțiile de intrare impuse jurnaliștilor ruși.

Ca gâsca prin apă

Citind declarațiile celor cinci ONG-uri, mă întreb dacă trăim pe Pământ și nu în împărăția oglinzilor strâmbe. Se creează impresia că cele cinci ONG-uri au picat din lună. Că au trecut prin ultimele metamorfoze politice internaționale ca gâsca prin apă. Pentru ele se vede că nu există nici anexarea Crimeii, nici invazia rusă din Donbass, nici ingerințele Moscovei în campanie electorale din SUA și Franța, nici războiul informațional purtat de Kremlin împotriva democrațiilor occidentale.

Cu alte cuvinte, organizațiile de media fac abstracție de faptul că între timp lumea s-a schimbat. Că Rusia a declanșat un război hibrid împotriva UE sau SUA, urmărind compromiterea democrației liberale. Că statele occidentale își iau măsuri de precauție pentru a contracara dezinformarea rusă.

Este uimitor acest bovarism. Însă deconectarea celor cinci ONG-uri de la provocările timpului și realitățile politice curente pare a fi nu o încremenire în proiect, ci mai curând consecința angajării lor politice care a mers atât de departe încât le obligă acum să pactizeze până și cu propagandiștii lui Putin.

UE distinge între presă și propagandă

Nu știu ele că în Rusia nu-i presă liberă? Că toate televiziunile cu acoperire națională sunt controlate direct de administrația prezidențială? Că instituțiile media de la Moscova au încetat să mai fie mijloace de informare și au devenit unelte ale dezinformării? Că ziariștii ruși de odinioară au fost înrolați în diviziile propagandistice ale războiului hibrid purtat de Kremlin?

Toate acestea sunt lucruri arhicunoscute. Instituțiile politice și instanțele judecătorești din UE învață să distingă deja între presa liberă și dezinformarea ca armă de război rece.

Pretinșii jurnaliști, deconspirați ca fiind propagandiști, sunt supuși sancțiunilor occidentale la fel ca înalții demnitari ai Kremlinului sau oligarhii lui Putin. Lui Dmitri Kisilev, directorul general al Agenției “Rossia segodnea”, de exemplu, în 2014 i s-a interzis intrarea în UE, iar toate conturile lui bancare din Europa i-au fost blocate. El a făcut recurs la CEDO, însă instanța a confirmat legalitatea sancțiunilor impuse acestuia.

Și-au furat singuri căciula

Este vorba deci de un precedent în materie de pedepsire a propagandiștilor ruși. Dar UE nu poate prevedea toate situațiile posibile, firește. Statele Baltice se confruntă cu anumite probleme în relația cu Rusia, iar Georgia, de exemplu, cu altele.

De aceea, țările europene se pot ralia deciziei în cazul Dmitri Kisilev, nuanțând lucrurile. Asta face Ucraina care a impus sancțiuni împotriva propagandiștilor ruși.

Este limpede că pentru Republica Moldova, extrem de vulnerabilă în fața dezinformării ruse, este valabilă aceeași logică. Irada Zeinalova, care a realizat la Chișinău un reportaj părtinitor, doldora de minciuni și insinuări, constituie o amenințare nu mai mică decât Dmitri Kisilev. Nu mai contează principiile europene pentru organizațiile de media de la noi?

Aeroportul Chișinău este năpădit de la un timp încoace de propagandiștii Kremlinului care se erijează în experți, scriitori sau jurnaliști. Presei de stat de la Moscova i s-au alăturat și unele televiziuni aparent private care, în realitate, se află în solda Guvernului rus. Canalul RTVi, de exemplu, deși își dă aere de disident, e controlat din umbră de Ministerul rus al Apărării.

Toate aceste vizite nu sunt întâmplătoare. În joc e dominația rusească ale cărei poziții în Republica Moldova încep să se șubrezească, iar Kremlinul, în disperare de cauză, încearcă să oprească acest trend în declin.

Pe de altă parte, interzicându-le intrarea în Republica Moldova oamenilor lui Putin, oficialitățile trec cu vederea centrele de dezinformare rusă, oploșite deja la Chișinău. Sputnik, de exemplu, reprezintă un pericol poate chiar mai mare decât mulți dintre propagandiștii ruși care caută să prindă o ocazie pentru a ajunge prin părțile noastre.

Oricum, fraternizarea celor cinci organizații de media cu locotenenții războiului rus de dezinformare pare dincolo de bine și rău. Și-au furat singuri căciula. Este de departe cea mai rușinoasă pagină în istoria acestui segment al societății civile.

Romanian Global News se întreabă dacă bani ai Ministerului pentru Românii de Pretutindeni sau ai ICR au ajuns la aceste organizații media?