FENOMENUL AUR
Cum vă definiți doctrina?
În termeni academici, am putea fi încadrați la conservatorism național sau conservatorism social, motiv pentru care am și inițiat procesul de afiliere la Grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR), grup din care face parte și Partidul Lege și Justiție (PiS), partidul aflat la conducerea Poloniei, de exemplu, a răspuns George Simion într-un interviu acordat în exclusivitate Florianei Jucan de la https://www.qmagazine.ro/, preluat de Romanian Global News.
Încă de la început, ne-am propus să construim un partid plecând de la patru piloni de bază: familia, credința, națiunea și libertatea.
Sunt valori universale pe care le transpunem în acțiune politică prin raportarea la realitățile românești.
Peste tot pe unde am umblat prin țară, oamenii nu m-au întrebat ce doctrină avem, dar ce avem de gând să facem pentru țară și pentru oamenii care nu mai suportă să vadă cum falsa stângă și falsa dreaptă se rotesc la guvernare fără ca România să dea semne că merge în direcția bună.
Nu avem nicio legătură cu o mișcare politică lansată cu 100 de ani în urmă. Pe noi ne interesează viitorul României.
Ce le răspundeți celor care vă acuză că stimulați revirimentul mișcării legionare?
Să nu mai privească prezentul printr-o pereche de ochelari vechi. Să încerce să înțeleagă în mod rațional, cu instrumentele științelor sociale, ceea ce suntem și pe cine reprezentăm. Nu avem nicio legătură cu o mișcare politică lansată cu 100 de ani în urmă. Pe noi ne interesează viitorul României și lăsăm în seama istoricilor trecutul ei.
Ce are valoros curentul neomarxist și de ce este adoptat cu bună-credință și entuziasm de atât de mulți tineri?
Eu nu văd nimic valoros în neomarxism. Vechiul marxism a fost la fel de generos, a entuziasmat mulțimile, dar în final a produs 100 de milioane de morți fără să realizeze societatea ideală mult visată. Și neomarxismul vinde oamenilor o iluzie: că paradisul poate fi construit pe Pământ prin avansul științei și tehnicii și prin corectitudine politică, fără legătură cu sufletul și valorile morale religioase.
Este același drum spre iad, pavat cu alte intenții generoase și atrăgătoare. Este firesc ca tinerii să fie atrași de un discurs care promite lapte și miere, venit universal fără muncă și confort material fără niciun dram de poluare. Dacă în tinerețe nu ești idealist, atunci când?
Să știți însă că și noi, care ne-am afirmat deschis orientarea națională, am fost votați masiv de tineri. Vă spun aici că nu vor câștiga neomarxiștii de azi bătălia asupra minților și sufletelor tinerilor români.
V-ați declarat partid antisistem, dirijând nemulțumirea cetățenilor în capital electoral. Ce rămâne din AUR după ce aceasta va trece? Chiar şi la nivel conceptual, ideatic, declarativ, programul doctrinar pe care vi l-ați asumat este relativ același cu al celorlalte partide de dreapta / PMP, Alternativa Dreaptă, Alianța Renașterea Națională – nevoia de suveranitate, respectarea credinței, a Bisericii şi a familiei, apărarea libertății individului. Prin ce anume – concret – se distinge AUR de ceilalți?
Există diferențe majore între AUR și partidul de buzunar înființat de fostul președinte Băsescu în ceea ce privește suveranitatea: Băsescu a renunțat de mult la ea și susține un proiect federal la nivel european: Statele Unite ale Europei, pe când noi milităm pentru o Europă a Națiunilor.
Suntem o alianță, am deschis larg (poate prea larg) ușile tuturor formațiunilor și personalităților care se regăsesc în pilonii noștri. În toate partidele, inclusiv cele parlamentare de azi, găsești oameni de valoare. Din păcate, sunt flori rare și nu au reușit să creeze masa critică necesară pentru a schimba ceva substanțial în bine.
Mai departe de mesajul suveranist, eurorealist, noi ne-am raportat mult mai direct la realitățile din România. Mesajul nostru a ajuns și la profesorul de la țară, și la șoferul de tir sau la femeia care îngrijește bătrâni în Italia. Acești oameni au considerat mesajul nostru credibil, ceea ce ne obligă să nu-i dezamăgim. Sistemul care a distrus România timp de 30 de ani (în care Băsescu a condus ani buni) trebuie să cadă și trebuie înlocuit cu un sistem care să urmărească interesul națiunii române, în care valoarea să fie pusă în fruntea mesei.
Suntem parte a Europei, nu a Asiei, motiv pentru care consider că prezentul și viitorul nostru imediat sunt legate de structurile euro-atlantice în care suntem angrenați.
Care este proiectul de ţară, orientat spre viitor, nu inspirat din trecut, pe care îl propune AUR?
Am spus deja, suntem un partid orientat către viitor. Vrem ca poporul român să aibă un viitor, aici, la el acasă. În același timp, suntem parte a Europei, nu a Asiei, motiv pentru care consider că prezentul și viitorul nostru imediat sunt legate de structurile euroatlantice în care suntem angrenați. Atât Uniunea Europeană, cât și NATO, au nevoie de parteneri puternici și credibili.
O țară slabă, cu elite corupte, fragilă economic și fracturată social, devine un consumator de securitate și problemă pentru ceilalți parteneri. Să nu uităm că suntem graniță, atât pentru UE, cât și pentru NATO.
Proiectul nostru de țară constă, în esență, în consolidare internă pe toate planurile, astfel încât să devenim un partener credibil, un furnizor de securitate, în cel mai general sens. Această consolidare economică trebuie să schimbe dinamica actuală, prin care mai mulți bani ies din țară, decât intră.
Este necesar să utilizăm resursele naturale ale solului și subsolului în beneficiul locuitorilor și al industriei locale. O economie puternică ne va permite să reducem decalajele de dezvoltare între regiuni și marile inegalități și inechități sociale care există acum între oameni. O Românie capabilă să stea pe propriile picioare este și în avantajul partenerilor noștri externi.
Ați pomenit de progresism. Există părți bune, dar și chestiuni cu care nu suntem de acord. Încurajăm progresul științific și tehnic. În materie de valori și cultură, nu cred că se poate vorbi de progres, ci doar de diferențe, specificități, particularități.
Impunerea unui singur model cultural și valoric nu poate fi numită progres, ci regres. Ar fi o mutilare inadmisibilă și regretabilă a diversității existente în lume. Așadar, încurajarea creativității și a unei culturi naționale, a unei identități spirituale proprii, nu înseamnă o întoarcere cu spatele la lume, ci, dimpotrivă, aportul nostru la diversitatea omenirii.
BOR NU NE-A AJUTAT
Drepturile religioase au fost încălcate în contextul și sub pretextul pandemiei COVID-19?
Este evident că au fost încălcate atât drepturile religioase, cât și altele, cum ar fi dreptul la întâlnire și protest, liberă exprimare și circulație.
Cum vi s-a părut că a reacționat BOR? Ați sugera o modificare a acestei reacții?
Nu sunt în măsură să evaluez prestația BOR în plan public și nici să dau sfaturi acestei instituții. Sunt convins că în interiorul Bisericii sunt înalți prelați care știu ce au de făcut. Clericii au dat dovadă de mult calm și răbdare în raport cu mojiciile la care au fost supuși din partea autorităților publice.
Să nu uităm că acest popor nu a avut întotdeauna un stat propriu și nu întotdeauna când a existat un stat acesta a fost și independent. Totuși, chiar și în lipsa unui stat independent, poporul român și-a păstrat identitatea prin limbă și prin credință.
Care sunt așteptările partidului dumneavoastră în relația cu BOR? În măsura în care va primi susținere și încurajare din partea ierarhilor!
Nu am primit și nici nu ne așteptăm să primim susținere din partea Bisericii ca instituție.
Asta nu exclude posibilitatea ca anumiți preoți să susțină în plan individual anumiți candidați de pe listele AUR, dar dinspre BOR spre AUR nu a existat sprijin instituțional, nu ne așteptăm la o implicare a înalților ierarhi în viața politică, nici pentru noi, nici pentru alt partid. Fiecare are planul său de acțiune și obiectivele sale.
AUR susține actualul model de relaționare stat-biserică, model care a fost grav încălcat și desconsiderat de reprezentanții guvernului PNL. Deși statul și Biserica sunt foarte diferite, se referă ambele la oameni. Statul și Biserica există pentru oameni, nu oamenii pentru ele.
Din acest motiv statul și Biserica trebuie să se consulte și să colaboreze, căci asta este în beneficiul oamenilor și al societății. Niciuna dintre aceste instituții nu se subordonează celeilalte, ci colaborează ca parteneri.
Asta nu înseamnă că avem de-a face cu un stat religios, nici că biserica devine o curea de transmisie a autorității publice.
Dimpotrivă, cred că acest model e calea de mijloc, acel bun simț care trebuie să guverneze relațiile între oameni și instituții. BOR, dar și celelalte culte, vor avea în AUR un partener onest de dialog și de colaborare reală pentru că avem credința printre cei patru piloni doctrinari.
Ați surprins prin cererea de invalidare a mandatului lui Francisc Tobă, candidat AUR. De ce l-ați propus pe listă atunci? Și de ce ați cerut apoi să nu i se încredințeze mandatul câștigat la urne?
Da, probabil este un caz unic în istoria politică românească. Francisc Tobă a ajuns pe lista AUR în contextul negocierilor preelectorale pe care le-am avut cu mai multe formațiuni politice extraparlamentare, precum Partidul Neamul Românesc care l-a și propus drept candidat.
La momentul respectiv nu cunoșteam controversele din trecutul domnului Tobă și am acordat încredere partenerilor de dialog care l-au propus drept candidat. Am avut peste 600 de candidați pe listele AUR și îmi asum faptul că nu am reușit să îi verific la sânge pe toți. Cu totul alta va fi situația la alegerile viitoare.
În urma consultărilor din forurile de conducere ale partidului, dar și a unei discuții cu domnul Tobă, am considerat că este mai bine să nu susținem validarea mandatului său. Am ținut cont de argumentele venite din spațiul public dar, mai ales, de ce am descoperit în dosarul Revoluției.
VOM FACE ALIANȚE CU CEI CARE VOR SUSȚINE O MAJORITATE FORMATĂ ÎN JURUL AUR
Singurul partid naționalist reprezentat în Parlamentul României este UDMR. Celelalte partide sunt internaționaliste sau globaliste. Cum veți concepe în aceste condiții politica de alianțe, știut fiind faptul că și AUR este un partid naționalist și, în același timp, critic față de autonomia teritorială pe criterii etnice solicitată de mulți lideri ai UDMR?
Sunt chestiuni diferite. În actualul parlament, AUR nu va avea o politică de alianțe. Nu facem parte și nici nu ne-am dorit să fim parte din actuala coaliție de guvernare, dar nici nu ne vom alia cu PSD în opoziție.
Vom evalua atent fiecare proiect de lege, fie că vine din partea puterii, fie că vine din partea opoziției. Vom vota ce ni se pare că este în beneficiul țării și al oamenilor și vom vota împotriva proiectelor care nu corespund standardelor noastre.
În parlament, este firesc să discutăm cu toată lumea, să înțeleg cum gândesc și ce doresc colegii. Pe termen lung însă, vom face alianțe doar cu acele partide care vor accepta să susțină o majoritate parlamentară formată în jurul AUR.
În ce privește UDMR, considerăm că existența acestei formațiuni culturale, care acționează exclusiv pe considerente etnice, nu se justifică. Este chiar trist pentru maghiarii din România că sunt captivi într-un proiect care le neagă dreptul de a alege.
Invităm orice maghiar din România care vrea să facă politică, să o facă în acord cu orientarea lui ideologică. Este de stânga? Să meargă la PSD sau la USR. Este liberal? Să meargă la PNL. Este mai conservator și nu este șovin? Să vină la noi, la AUR.
Referitor la autonomie, noi susținem principiul subsidiarității generalizat în multe țări din Europa. Acest principiu presupune rezolvarea problemelor la cel mai mic nivel posibil. Autonomia administrativă care va exista la Călărași, va exista și în Harghita. Nici mai mult, nici mai puțin.
Ați declarat că veți proceda la suspendarea sa, în vederea destituirii prin referendum, plecând de la constatarea că Președintele Klaus Werner Iohannis a încălcat Constituția. AUR nu are, însă, numărul de mandate parlamentare pentru a declanșa o asemenea procedură. Ce ați avut în vedere când ați anunțat-o și pe ce alianțe mai contați pentru a vă realiza obiectivul?
Aici contează în primul rând dreptatea! Faptul că noi nu putem să o facem singuri nu înseamnă că președintele nu merită suspendat pentru modul absolut incalificabil în care a încălcat Constituția.
A făcut mai multă campanie electorală pentru PNL decât a făcut Ludovic Orban.
Ce garanții de mediator în societate mai poate prezenta acest președinte? Niciuna. Misiunea OSCE în România a remarcat modul incorect în care a acționat președintele, în afara atribuțiilor sale constituționale.
În mod normal PSD ar fi trebuit să inițieze procedura, însă acest partid se complace într-o opoziție de catifea, dând apă la moară celor care spun că acest partid este capturat la nivel de conducere de apropiați ai serviciilor secrete, un alt punct sensibil al tinerei noastre pretinse democrații.

Trebuie să oprim exportul de materii prime și să stimulăm producția de produse cu valoare adăugată mare. Nu te poți dezvolta vânzând lucruri ieftine și cumpărând altele scumpe.
ROMÂNIA NU ȘI-A ATINS POTENȚIALUL ECONOMIC
Care este strategia potrivită pentru a stimula economia României astfel încât România să își poată permite o viziune politică centrată pe valori naționale?
România este o piesă în cadrul mai multor puzzle-uri: economic, politic, de securitate. În toate aceste construcții, după aproape toate matricele și toți indicatorii, România nu și-a atins potențialul și nu funcționează la capacitate optimă. Acest fapt este o problemă, nu doar pentru noi ca țară, ci și pentru partenerii noștri.
Ca țară de graniță a UE și a NATO, România trebuie să fie un furnizor de securitate și un partener de încredere pe toate planurile. Așadar, întărirea economică și politică a României va fi nu doar în folosul locuitorilor acestei țări, ci și în beneficiul partenerilor noștri externi.
Despre economia României v-aș putea vorbi foarte mult, dar mă voi limita la ceva ce vă va da o imagine de ansamblu asupra orientării noastre economice. Oprirea exportului de materii prime și stimularea producției de produse cu valoare adăugată mare este o direcție de acțiune.
Nici nu trebuie să fii mare economist ca să înțelegi că nu te poți dezvolta vânzând lucruri ieftine și cumpărând alte lucruri scumpe. Te îndrepți spre faliment dacă faci asta în mod regulat. Stimularea întreprinderilor în domenii de vârf, în care avem resurse umane și putem forma altele, este o altă direcție.
Criza sanitară declanșată de apariția virusului SARS-CoV-2 ne-a dovedit că nu ne putem baza pe ideea că China va produce toate bunurile finite de care avem nevoie. Din multiple considerente, avem nevoie de o reindustrializare a României.
Nu trebuie să producem de toate cum a încercat să facă Ceaușescu. Dimpotrivă, trebuie să ne alegem câteva domenii, în care să producem bunuri cu valoare adăugată mare, nu să lucrăm în lohn ca până acum. Pe de o parte, să producem o parte din bunurile de care avem nevoie, pe de altă parte să putem exporta produse cu valoare adăugată prin care să echilibrăm balanța de plăți a țării.
În agricultură, este nejustificabil ca o țară cu datele de pornire ale României să nu poată să susțină consumul intern de produse agroalimentare din producția proprie.
Nu doar că avem potențialul de a ne hrăni populația, dar putem face și export, evident nu doar de grâu, ci și de produse alimentare cu valoare adăugată. Tot referitor la agricultură, noi nu vedem agricultura de subzistență ca o piatră de moară, ci dimpotrivă ca o bună bază de plecare.
Avem milioane de oameni care trăiesc independent din munca pământului pe care îl dețin. Unii dintre ei pot face pasul către ferme mici și mijlocii, dacă sunt susținuți cu credite avantajoase, know-how și rețele de valorificare a producției.
Avem o poziție strategică la Marea Neagră. Ce facem cu portul Constanța? Guvernanții noștri se pregătesc să îl vândă, ca nu cumva să facem concurență Rotterdamului.
Vindem gazele din Marea Neagră în loc să le utilizăm pentru consumul populației și al industriei românești, în petrochimie de exemplu. Acest mod de acțiune trebuie să se schimbe.
Suntem pentru o integrare economică sporită în Europa și pentru comerț cu toate țările lumii, dar pentru o integrare și un comerț internațional echitabil, care să ne permită să evoluăm, să prosperăm, nu să ne țină blocați în subdezvoltare, drenați de forța de muncă și lipsiți de resurse pentru
În ultimii ani, statul acesta pe care ni-l dorim drept a devenit mai mult stat de drepți.
ESTE NEVOIE DE SIIJ
Ce înseamnă stat de drept?
Domnia legii și principiul că niciun individ nu este mai presus de lege sau invizibil în fața acesteia. Sau, dacă vreți, este vorba de vechea zicală românească „unde-i lege, nu-i tocmeală” sau nu ar trebui să fie pentru nimeni și nimic. În ultimii ani, statul acesta pe care ni-l dorim drept a devenit mai mult stat de drepți.
Unul dintre sectoarele cel mai puțin reformate și cel mai puțin ghidate pe plan național, de interesul național, este cel al justiției. Cum vedeți reformarea acestuia? Ce legislație ați promova pentru a asigura independența justiției?
De ani de zile se duce o bătălie feroce pe domeniul justiției. Pe de o parte, este vorba de implicarea serviciilor în justiție prin intermediul protocoalelor secrete, dar poate și prin alte pârghii de care nu am aflat încă. Pe de altă parte, au existat și forțe politice care au acționat deschis și direct pentru controlul actului de justiție.
Teoria spune că într-un stat democratic, în care se respectă principiul separației puterilor, una dintre aceste puteri este justiția. Impresia mea e că celelalte două puteri, respectiv legislativul și executivul, ambele controlate de niște partide politice, nu prea sunt încântate să existe o a treia putere cu adevărat independentă.
AUR va susține orice măsură legislativă sau administrativă care să conducă la o justiție pe deplin independentă, adică liberă de ingerințele politicului și imună la exercitarea unor presiuni din umbră.
Astăzi, instanțele sunt supraaglomerate. Aștepți luni întregi o motivare a unei sentințe. Românii simpli se pierd în labirintele legilor. Judecătorii sunt puțini și supraîncărcați cu dosare. Să luăm numai cazul sutelor de mii de amenzi din starea de urgență, declarate neconstituționale, singura portiță pentru anularea lor este apelarea la instanțe: asta ne mai trebuia acum?
Guvernul Cîțu pare hotărât să desființeze SIIJ. Care este poziția AUR?
Ideea de a exista un mecanism de contracarare sau sancționare a eventualelor abuzuri comise de magistrați mi se pare bună. Dar, cum la noi toate ideile bune sunt pervertite, vezi și cazul pensiilor speciale și multe altele, SIIJ a fost înființată din dorința PSD-ului de a avea o pârghie de control asupra magistraților.
Asta e impresia cu care am rămas eu și nu doar eu. Nu contează, garnitura PSD s-a schimbat, ei poate și-au schimbat optica însă noi nu negociem principii: e nevoie să împiedicăm viitoare forme prin care instituții sau persoane să poată comită abuzuri, e nevoie de SIIJ.
CASE LA 1 EURO PENTRU CEI REPATRIAȚI
Politico scria în 2019 că România e țara europeană cu cel mai mare procent de cetățeni care trăiesc în afara granițelor – 14,6% însă grupurile de români care trăiesc în diaspora sunt foarte diferite între ele. Ce programe coerente aveți pentru a-i sprijini pe cei din diaspora – ținând cont de lipsa de omogenitate a comunităților, dar şi a precarității măsurilor care au fost întreprinse până acum?
De preferat ar fi ca o mare parte din românii din diaspora să se întoarcă în țară. Suntem însă conștienți că oamenii nu se vor întoarce atât timp cât nu vor avea sentimentul că pot duce o viață acceptabilă în România.
Așadar, deși pare paradoxal, unul din lucrurile pe care le putem face pentru românii din diaspora este să îmbunătățim situația din România. Când oamenii vor simți că pot avea parte de educație, sănătate și oportunități economice în România, vor lua în serios ideea reîntoarcerii sau a rămânerii în țară.
Când ai condiții normale în spitale și îți este răsplătită munca cu mai mult de 1390 de lei-fluturaș de salariu al unui fochist de la mina Livezeni – caz concret văzut de mine în campanie-apoi poți să faci programe naționale cum ar fi case la 1 euro pentru cei repatriați, racordate în mediul rural la gaze. Doar avem din plin în Marea Neagră, nu?
Românii din diaspora, deși au fost nevoiți să plece din țară, sunt încă atașați de România. Le pasă ce se întâmplă aici. Trebuie să le arătăm că România nu i-a uitat și nu îi desconsideră.
Alocarea mai multor locuri de parlamentari pentru diaspora le va arăta că ne pasă de opinia lor și că vrem să aibă un cuvânt de spus în ce privește viitorul țării. S-ar putea simplifica condițiile pentru a deschide o afacere sau de a investi în țară.
Nu în ultimul rând, autoritățile statului român trebuie să se implice mai mult în apărarea intereselor cetățenilor săi, oriunde s-ar afla. Știm cu toții că ambasadele sunt pline cu oameni prea puțin interesați să-și facă treaba și care consideră postul pe care-l ocupă un fel de recompensă.
Profesionalizarea personalului consular și diplomatic și racordarea lui la problemele reale ale românilor din diaspora trebuie să fie o prioritate pentru orice ministru de externe.
Nu avem două popoare cum a declarat vremelnicul președinte de la Cotroceni, există un singur popor român, de la Nistru până la Tisa, iar nimeni nu a întrebat poporul român dacă acceptă graniță în interiorul teritoriilor sale.
UNIREA
Unul dintre principalele puncte din programul politic al AUR este Unirea României cu Republica Moldova. La ultimele alegeri de acolo, partidele unioniste abia dacă au adunat câteva procente și nici în România nu pare a fi vreun entuziasm pentru această idee. Cum puteți îndeplini Unirea în condițiile unei asemenea apatii, pe ambele maluri ale Prutului?
Unirea se va realiza când majoritatea cetățenilor de pe cele două maluri ale Prutului vor accepta firescul. Actul istoric se poate realiza prin votul cetățenilor (referendum) sau votul ambelor parlamente.
Nu avem două popoare cum a declarat vremelnicul președinte de la Cotroceni, există un singur popor român, de la Nistru până la Tisa, iar nimeni nu a întrebat poporul român dacă acceptă graniță în interiorul teritoriilor sale.
Prin campania „Basarabia e România” am păstrat în conștiința publică acest subiect și îndreptățirea, chiar necesitatea lui. Vom continua să lucrăm la firul ierbii, la nivelul basarabenilor.
Pentru cetățenii Republicii Moldova nu există alternativă mai bună de intrare în Europa, decât ReUnirea cu România. Cei care au obținut cetățenia română au constatat câte beneficii le aduce statutul de cetățean al unei țări membre UE. La nivel politic, vom susține Unirea partidelor proromânești din Basarabia pentru a avea un partener cu care să urmărim același obiectiv: ReUnirea românilor într-un singur stat.
Să admitem că din punct de vedere politic Unirea s-ar putea face. Ea ar aduce împreună teritorii cu prea puține structuri economice integrate. Nu credeți că această integrare economică ar trebui să preceadă decizia politică?
Desigur că anumiți pași înspre o mai mare integrare economică pot fi făcuți, dar în esență aceasta este tot o decizie politică.
Unirea de la 1918 s-a făcut fără să existe ani de zile sau decenii de integrare economică prealabilă. La fel s-a întâmplat și cu integrarea europeană. Decizia politică a primat. Eforturi spre o integrare economică mai mare se vor face dacă elitele politice din cele două state vor susține acest fapt.
Acum nu avem elite, nici la București, nici la Chișinău. Mai înainte de asta e nevoie de o integrare cultural-informațională. Adică diminuarea influenței presei de limbă rusă și a aparatului propagandistic pe care Rusia îl susține în Basarabia, precum și susținerea media de limbă română care fac o presă de calitate și care informează publicul în mod onest.
Ce cred eu că trebuie făcut de urgență este stoparea oricărui ajutor financiar necondiționat către arătarea statală dintre Prut și Nistru și preluarea pachetelor majoritare în companiile de stat de la Chișinău. Dar pentru asta îți trebuie oameni de stat, nu politruci de duzină.
Mai mulți oameni politici români au sugerat în timp că în discuții purtate cu oficiali ruși, aceștia au spus că Rusia nu s-ar opune Unirii României cu Republica Moldova, dacă aceasta ar renunța la regiunea transnistreană. Cum vedeți această posibilitate? Ați fi de acord cu acordarea independenței „Transnistriei”, în schimbul Unirii?
România nu poate renunța la o regiune care nu îi aparține. „Transnistria” este parte componentă a Republicii Moldova de jure, chiar dacă nu și de facto. A renunța sau nu la la ea ține exclusiv de politicienii de la Chișinău. Acolo există o criză pentru că Rusia a provocat-o. Au vrut să aibă o pârghie de control asupra Chișinăului. Prin acea regiune, Rusia își amplifică influența pe care o are în Basarabia.
Toate formatele internaționale prin care a fost abordată problema transnistreană nu au rezolvat nimic pentru simplul motiv că doar Rusia poate soluționa criza provocată de ea. Toate celelalte puteri implicate fie nu au voință politică, fie nu au puterea necesară de a impune Rusiei o soluție.
Din punctul meu de vedere, „subiectul Transnistria” ar trebui abordat doar de Republica Moldova și Ucraina, cei doi vecini între care se află această regiune. Dacă aceste două țări ar ajunge la o atitudine comună față de acest avanpost al Rusiei în regiune, ar putea, prin măsuri economice și de securitate, să rupă firele invizibile care o leagă de Rusia și fără de care regimul de la Tiraspol nu poate supraviețui pe termen lung.
Această abordare nu este însă la îndemâna României și nici a AUR. Ceea ce putem face este să susținem acele forțe de la Chișinău care sunt pro-românești și unioniste.
Dacă Germania și Vietnamul au reușit să se unească, cu siguranță există o cale și pentru noi.
Unii politicieni români se tem că Unirea cu Republica Moldova ar încuraja revendicări teritoriale din partea Ungariei, cu privire la Transilvania. Aveți și dumneavoastră asemenea îngrijorări?
Este jocul clasic pe care îl joacă Rusia. De fiecare dată când la București s-au înmulțit vocile și acțiunile în direcția unirii cu Basarabia, Moscova a acționat din umbră pentru a pune pe tapet revendicările maghiare din Transilvania.
În realitate, cele două dosare sunt total diferite și nu au legătură unul cu altul. De fapt, în Transilvania nu există un dosar sau o problemă, ci doar o constantă presiune a UDMR-ului pe dimensiunea etnică, fără de care această grupare de naționaliști extremiști nu și-ar mai avea locul în politica românească.
Cu totul alta este situația relațiilor dintre Republica Moldova și România. Aici vorbim de două state cu o populație majoritar românească. Vorbim de o provincie care a fost ruptă de România prin intermediul forței, fără nicio justificare istorică, demografică sau de alt fel, ci doar din considerentele imperialiste ale Rusiei în diversele ei încarnări istorice.
În timp ce o eventuală revendicare a Transilvaniei de către Ungaria ar constitui o nedreptate flagrantă, ReUnirea României cu ceea ce a mai rămas din Basarabia ar constitui un act de reparație istorică.
Sunteți un critic vehement al Rusiei și al ameliorării relațiilor ruso-române. O bună relație cu Rusia facilitează sau împiedică Unirea cu Republica Moldova? Rusia ar avea mijloace să împiedice Unirea?
Sunt un critic al politicii Rusiei față de regiunea noastră însă nu am cum să fiu împotriva dezvoltării de relații bune cu alte state, inclusiv cu Rusia. Problema este că nu poți avea relații economice sau de orice alt fel cu Rusia, atât timp cât există un blocaj la nivel politic. Asta e abordarea lor.
Nu putem face comerț, dacă nu ne înțelegem mai întâi pe câteva dosare politice. Or, din perspectiva României aceasta nu e posibil decât dacă renunțăm la interesele noastre, ceea ce ar însemna trădare.
Dosarul Basarabiei, ca și cel al tezaurului nu pot fi rezolvate decât prin voință politică. Aceasta lipsește de partea rusă pentru că ar presupune ca Rusia să recunoască faptul că în trecut a comis niște nedreptăți flagrante față de România.
Și dacă ar recunoaște asta ar trebui să accepte repararea lor în prezent sau în viitorul apropiat.
Existența a două state românești e o consecință a faptului că Rusia s-a folosit de anumite instrumente pentru a împiedica realizarea reunirii, acest obiectiv al poporului român.
Este cunoscut faptul că Ion Iliescu, pionul Moscovei la București, s-a opus unirii imediat după Revoluția din decembrie 1989. Astăzi, Unirea celor două state românești ar însemna implicit că granița NATO se mută pe Nistru, ceea ce Rusia va încerca din răsputeri să evite.
Pe această dimensiune, prioritatea noastră ca popor, și a României ca țară, este să ne facem lucrarea noastră. Asta înseamnă să muncim pentru a apropia cele două state din punct de vedere informațional, cultural și economic, astfel încât atunci când conjunctura internațională potrivită unirii se va ivi, să ne găsească pregătiți.
Continuarea interviului aici: https://www.qmagazine.ro/exclusiv-q-magazine-george-simion-despre-aur-siij-unire-dumnezeu-5g-americani-rusi-iesirea-din-ue-lgbt/?fbclid=IwAR0Od5lglNwrNRmDi90h4Mz_J5p2511vFk7UC2fcL0s-Z9vlJYN5DSIn4L4