Proteste masive anti-război în Israel pe fondul intensificării conflictului cu Iranul
Prin decretul nr. 676 din 7 iunie 2021 a fost promulgată, de către Președintele României, Klaus Werner Iohannis, legea instituirii Zilei Românității Balcanice în ziua de 10 MAI (Legea nr.156/2021). În 9 MAI 1905, sultanul otoman, la solicitarea diplomației române, semna o iradea prin care se acordau drepturi naționale pentru românii (macedoromânii/aromânii) din Imperiul Otoman. Această iradea a fost anunțată în ziua de 10 MAI, zi națională a Regatului Român, se arată într-un comunicat al Societății de cultură Macedo-Române, cea mai veche organizație a aromânilor din România și Balcani, transmite Romanian Global News.

Singurul deputat liberal care a votat împotriva acestei legi este deputatul de Tulcea, George Șișcu. Că a votat împotrivă, nu este o problemă, dar a introdus un proiect de lege prin care vrea să instituie, tot pentru „iradeaua” respectivă, „Ziua Comunității Armâne din România – 23 mai”.
După instituirea zilei de 10 MAI – ca „Zi a Românității Balcanice”, solicitarea deputatului liberal nu mai are obiect. Asta ar fi prima observație!
Prin folosirea termenului „armân”, în această expunere de motive se poate înțelege orice, întrucât este lăsată la interpretarea fiecăruia – se poate vedea folosirea cu obstinație a termenului armân și, o singură dată, probabil din greșeală, cel de comunitate aromână. În epocă, în 1905, funcționau în Balcani zeci de școli finanțate de statul român și zeci de biserici, iar iradeaua era dată pentru comunitățile românești din Imperiul otoman.
În expunerea de motive se vorbește de „dreptul armânilor de a-și folosi limba”. Aromâna este un dialect al limbii române, iar în școlile românești se folosea limba română. Mai citim și de „acordarea dreptului pentru armâni de a avea slujbă religioasă”. Bisericile erau românești, în ele se slujea în limba română, și existau pentru comunitățile de aromâni (români din Macedonia, cum mai erau numiți).
Inspectorii școlari erau aromâni, dar ei aparțineau de Ministerul Educației din România. Au fost membri de frunte, mai apoi, ai Societății de Cultură Macedo-Română.
S-a sărbătorit 23 mai ca „Zi națională a aromânilor” (națională!), „în dorința de a-și promova cultura, tradițiile și identitatea armânească” dar, în același timp, s-a solicitat, după joc și cântece, și înregistrarea aromânilor ca minoritate națională în România!
Aromânii veniți în România, în Patria Mumă, cum o numeau înaintașii, în calitate de români din Macedonia, români-macedoneni, macedo-români, nu pot să fie o masă de manevră și socotiți minoritari în țara lor!
O astfel de inițiativă legislativă, din punctul de vedere al Societății de Cultură Macedo-Română, este împotriva intereselor naționale ale României de a sprijinii românitatea balcanică, așa cum arăta și comunicatele de presă ale Academiei Române din 25 iulie 2018 și 3 decembrie 2020.
După părerea noastră, încercarea de a înregistra ziua de 23 mai ca „Zi a Comunității Armâne” este nefericită, inducând în eroare opinia publică din România, fiind o zi calendaristică greșit aleasă, formulată ambiguu, penibilă și fără rost după instituirea Zilei Românității Balcanice – 10 MAI.
Din aceste considerente se impune respingerea acestei inițiative legislative”, se arată în scrisoarea Societății de Cultură Macedo-Română.
Romanian Global News precizează că există informații că prin diverși membri ai comunității aromâne serviciile de informații grecești promovează un curent separatist și segregaționist care urmărește declararea aromânilor din România, ca și minoritate națională. Acest lucru ar face ca România să nu mai poată interveni în spijinul păstrării identității aromânilor și meclenoromânilor, minorități înrudite românești din Grecia, Macedonia de Nord, Albania sau Bulgaria.
Exact în acest sens este și inițiativa deputatului George Șișcu, care în pofida votului dat de colegii săi liberali, dar și de ceilalți deputați de la alte partide, a votat împotriva instituirii Zilei Românității Balcanice în ziua de 10 MAI. Același individ vine acum și păcălind tot felul de parlamentari, membrii ai diverselor comisii de aviz, care habar nu au de problematica românității balcanice, au dat aviz pozitiv la propunerea lui Șișcu prin care România ar recunoaște indirect o minoritate “armână” și ar dubla, pentru a separa pe românii din Balcani, Ziua Românității Balcanice în ziua de 10 MAI, promulgată cu puțin timp în urmă.
Votul în favoarea unei asemenea inițiative ar fi unul antinațional și ar trece pe cei care votează această inițiativă între trădătorii de Neam. Să speră că acest lucru nu se va întâmpla.