Liderii societăților pentru cultura românească din regiunea Cernăuți, organele de presă din Ucraina, au adresat un apel către conducerea Companiei Naționale de Televiziune și Radiodifuziune Publică din Ucraina, protestând împotriva realizării Concepției Audiovizualului pentru Minorități Naționale, pe care o consideră una „ce îngrădește drepturile existente ale minorității românești la informație în limba maternă” – informează Agenția BucPress, preluat de Romanian Global News.

 

În apel se spune că recent, conducerea Audiovizualului Public Național al Ucrainei a menționat în timpul întâlnirii cu Înaltul Comisar OSCE pentru drepturile minorităților naționale Lamberto Zanier că în structura Audiovizualului „redacțiile minorităților naționale vor asigura în continuare reprezentanților minorităților lingvistice accesul la informații în limba maternă”. Din păcate, Concepția audiovizualului pentru minorități naționale propune, de fapt, o lichidare a acestor redacții. Cerem respectarea angajamentelor internaționale ale Ucrainei privind dreptul minorităților naționale la informație în limba maternă – se amintește în apel.

Publicăm acest apel:

Președintelui Audiovizualului Public Național al Ucrainei,

Zurab Alasania

Membrului consiliului de supraveghere,

responsabil de respectarea drepturilor minorităților naționale,

Daria Kariakina

APEL

Noi, reprezentanții societăților pentru cultura românească din regiunea Cernăuți, ai presei de limba română din Ucraina ș.a. suntem profund îngrijorați de Concepția Audiovizualului pentru Minorități Naționale, înaintată spre dezbateri publice, care, în viziunea noastră, prevede o îngrădire a drepturilor și libertăților minorităților naționale din Ucraina, inclusiv a drepturilor comunității românești. Îngrijorarea noastră este determinată de propunerea de a reduce redacțiile care asigură informarea în limba maternă a comunității românești din Ucraina. Această reducere va avea loc în cadrul integrării colectivelor de jurnaliști români în echipele regionale de știri, ceea ce reprezintă o formă latentă de lichidare a redacțiilor minorităților naționale.

Recent, conducerea Audiovizualului Public Național al Ucrainei a menționat în timpul întâlnirii cu Înaltul Comisar OSCE pentru drepturile minorităților naționale Lamberto Zanier că în structura Audiovizualului „redacțiile minorităților naționale vor asigura în continuare reprezentanților minorităților lingvistice accesul la informații în limba maternă”. Din păcate, Concepția audiovizualului pentru minorități naționale propune, de fapt, o lichidare a acestor redacții. Cerem respectarea angajamentelor internaționale ale Ucrainei privind accesul minorităților naționale la informație în limba maternă. Subliniem că informația pentru minorități naționale trebuie să fie produsul unor eforturi creatoare și muncii asidue a unor colective de jurnaliști care cunosc actualitatea și istoricul problemelor cu care se confruntă minoritățile naționale. Suntem categoric împotriva transformării redacțiilor de limba română din Ucraina în secții de traduceri a știrilor și emisiunilor colegilor ucraineni, ceea ce este o încălcare directă a drepturilor și libertăților minorităților naționale.

În același timp, remarcăm necesitatea acută în sporirea numărului de ore la tv și radio pentru minoritatea românească din Ucraina pentru păstrarea identității naționale și lingvistice românești în spațiul informațional ucrainean. Din păcate, aceste momente sunt de negăsit în Concepție. Considerăm că această Concepție în primul rând satisface necesitățile informaționale ale majorității ucrainofone în pofida necesităților minorității lingvistice. Pe de altă parte, Concepția Audiovizualului Public Păstrează formula de „limba moldovenească”, care a fost inventată în perioada URSS. Limba oficială în Republica Moldova este limba română. Unicul (pseudo) stat care recunoaște această „limbă” este Transnitria. De aceea, Kievul trebuie să refuze la recunoașterea existenței acei limbi în cadrul politicii de decomunizare anunțate. Audiovizualul public trebuie să devină un motor al schimbărilor în spațiul informațional. Cerem să nu fie permisă răspândirea acestei formule sovietice în perioada actuală.

În linii generale, suntem de părere că noua Concepție a audiovizualului pentru minorități este un proiect ilogic, necesită modificări sau o rescriere de la zero, deoarece în forma actuală Concepția prevede încălcarea dreptului minorității naționale românești la informare în limba maternă, încălcarea normelor Constituției, potrivit căreia, drepturile și libertățile cetățenilor sunt garantate, ele nu pot fi anulate și este interzisă restrângerea conținutului și volumului drepturilor și libertăților existente.

Contăm pe înțelegerea dumneavoastră și pe o atitudine cu mult mai profesionistă și responsabilă față de reformele inițiate în sfera audiovizualului din Ucraina, cu luarea în calcul a realităților regionale și necesităților reale ale minorităților naționale.

Semnatari: Vasile Tărâțeanu, președintele Centrului Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi” din Cernăuți, membru de onoare al Academiei Române; Octavian Bivolaru, președintele Societății „Golgota” a Românilor din Ucraina; Vasile Bâcu, președintele Societății pentru Cultura Românească „Mihai Eminescu” din regiunea Cernăuți; Aurica Bojescu, director al Centrului Bucovinean Independent de Cercetări Actuale; Mircea Pilat, președintele Societății Pedagogice „Aron Pumnul”; Liviu Rusu, redactor-șef al ziarului „Junimea” din Cernăuți; Marin Gherman, președintele Centrului Media BucPress – asociație a jurnaliștilor români din Ucraina; Vitalie Zâgrea, președintele Ligtii Tineretului Român „Junimea” din regiunea Cernăuți; Vladimir Acatrini, președintele Societății Bibliotecarilor Bucovineni; Nicolae Toma, președintele Societății Jurnaliștilor Români Independenți din regiunea Cernăuți ș.a.

În același timp, Centrul Media BucPress – asociația jurnaliștilor români din Ucraina – a realizat o analiză a Concepției Audiovizualului Public pentru Minorități Naționale, pe care a trimis-o decidenților de la Kiev, incluzând unele recomandări și obiecții, dar și cerința de a respecta drepturile jurnaliștilor, reprezentanților minorităților naționale, în primul rând a dreptului la opinie și propria viziune ziaristică în cadrul colectivelor de creație.

ANALIZĂ MEDIA:

Concepția Audiovizualului Public pentru Minorități Naționale

Concepția audiovizualului public pentru minorități naționale elaborată de Audiovizualul Public Național al Ucrainei este una ambiguă. În primul rând, trebuie apreciate pozitiv principiile de bază ale funcționării audiovizualului public în linii generale și a televiziunii și radiodifuziunii pentru minorități naționale. Pe de altă parte, aceste principii sunt absente în partea de implementare a Concepției. Merită subliniate o sumedenie de carențe ale proiectului care nu ia în calcul situația din regiuni.

„Căutând ceea ce unește” pentru satisfacerea necesităților minorităților naționale, pentru ocolirea subiectelor de ură interetnică, autorii deseori neglijează drepturile obținute de minoritățile naționale pentru unele perspective iluzorii ale viitorului audiovizual public, structura și funcțiile căruia așa și nu sunt descrise în detalii în textul Concepției! Să analizăm, de exemplu, concluzia autorilor Concepției privind funcționarea televiziunii și radiodifuziunii pentru minorități în trei filiale regionale (Cernăuți, Transcarpatia și Odesa). În concluziile concepției, se spune despre faptul că „eficiența funcționării acestor redacții a minorităților naționale este destul de redusă la nivel național. Deoarece, programele radio-tv care sunt produse la aceste filiale nu sunt accesate în alte regiuni, nu reflectă probleme comune și pur și simplu sunt neînțelese pentru vorbitorii de alte limbi. În același timp, regiunile cu un număr mare de reprezentanți ai minorităților naționale nu dispun de platforme similare de comunicare”.

Ne punem așadar întrebarea: au găsit oare autorii concepției o problemă reală? Din punct de vedere al legislației, minorităților naționale le este garantat dreptul la emisiuni tv și radiodifuziune în limba maternă. Adică, vorbim în acest context de audiovizual pentru minorități naționale, și nu a minorităților așa cum este numit acest audiovizual în Concepție (traducere mot-a-mot din ucraineană – „Concepția Audiovizualului Minorităților Naționale”). Cu alte cuvinte, în timpul edificării acestui audiovizual trebuie luate în calcul în primul rând interesele și necesitățile minorităților naționale. Este important ca emisiunile audiovizualului să fie înțelese în primul rând de către reprezentanții minorităților naționale, și în cel de al doilea rând de către întreaga societate. Din păcate, concepția propune o respectare a intereselor majorității în pofida intereselor minorității. Posibil că emisiunile pentru minorități naționale ar putea fi înțelese de către toți vorbitorii de ucraineană dacă vor fi subtitrate în limba de stat, pentru aceasta, însă, trebuie introduse posturi suplimentare de traducători.

Analiza particularităților conținutului și procesului de creație media debutează în Concepție cu descrierea unui principiu informal (nescris) despre faptul că nu calitatea emisiunilor, ci resursa financiară limitată dictează noua Concepție a Audiovizualului pentru Minorități Naționale. Acest fapt rezultă din constatarea autorilor, potrivit căreia, emisiunile în limbile minorităților naționale „sunt produse de echipe aparte, ceea ce este o barieră în calea utilizării eficiente a resursei tehnice și umane”. Cu alte cuvinte, Concepția recunoaște că resursele tehnice și umane domină asupra calității audiovizualului în genere. Ideea despre lichidarea faptică a redacțiilor minorităților naționale prin integrarea lor în echipa de redactori ucraineni trebuie exclusă din Concepție, or, această intenție este un refuz la principiile declarate de audiovizualul public! Redacțiile minorităților naționale trebuie păstrate concomitent cu o posibilă integrare a unor jurnaliști aparte în echipele regionale de știri!

De asemenea, propunerea de a face limba audiovizualului înțeleasă întregii societăți ucrainene („dăm prioritate limbii de stat cu subtitrare suplimentară în limba minorităților” – Concepția…) trebuie examinată nu în contextul audiovizualului pentru minorități, or o subtitrare într-o altă limbă nu este televiziune și radiodifuziune pentru minorități naționale, ci în contextul accesului diferitor grupuri lingvistice ale Ucrainei la informațiile difuzate de redacțiile de limba ucraineană. Adică, dacă redacțiile de limba ucraineană din regiuni cu importante minorități naționale își doresc ca emisiunilor lor să fie pe înțelesul minorităților, aceste emisiuni merită să fie subtitrate în limba regională respectivă. Considerăm că propunerile ce țin de subtitrare trebuie incluse în concepția de dezvoltare a redacțiilor de limba ucraineană și excluse din Concepția Audiovizualului pentru Minorități Naționale.

Nu putem fi de acord cu „Strategia de Conținut” a Concepției. La prima etapă autorii propun să fie folosite emisiunile redacțiilor de limba ucraineană și traduse în limba minorității naționale. Aceasta înseamnă, de fapt, transformarea redacțiilor și a jurnaliștilor în traducători. Colectivele de jurnaliști vor deveni birouri de traduceri. Nu trebuie acceptată această modificare.

Reducerea redacțiilor de știri în limba minorităților naționale este cu adevărat o lovitură pentru calitatea audiovizualului, or jurnaliștii vorbitori de ucraineană nu cunosc specificul vieții unor minorități naționale aparte, nu simt elementele sensibile ale existenței lor socio-culturale și politice. În schimb, în concepție este indicată recomandarea ca „echipele de știri din Transcarpatia, Cernăuți și Odesa să acorde o atenție specială problemelor care apar în comunitățile etnice”. Această cerință naivă va însemna în realitate ignorarea de către audiovizual a unor evenimente importante din viața minorităților naționale. Comunicarea reprezentanților minorității naționale în cadrul unui interviu, reportaj etc. cu un jurnalist de aceeași etnie determină sentimentul încrederii, a consolidării percepției pozitive a audiovizualului public, în timp ce contactul cu jurnaliștii de altă naționalitate ar putea genera închidere și refuzul la comunicare. Stereotipurile vechi nu au fost depășite și nu au dispărut nicăieri. Din păcate, momentele etnopsihologice sunt absente în Concepție. Anume în urma luării în calcul a acestui aspect etnopsihologic, mai multe redacții minoritare se descurcau de minune cu funcțiile lor, erau redacții eficiente în ultimii ani, chiar și fără o finanțare stabilă, fără o susținere tehnică, informând cetățenii Ucrainei în limba lor maternă despre evenimentele din regiune și din întreaga țară.

Pentru consolidarea dialogului cu minoritățile naționale Concepția propune o platformă tv și radio, care se va desfășura în limba ucraineană cu participarea tuturor minorităților din regiune. Ideea este una bună, însă, acest proiect ar trebui să fie o completare a platformelor tv deja existente, care au loc în limba minorităților naționale (de exemplu, există o platformă tv în limba română la filiala din Cernăuți).

Aceste propuneri nu ar trebui să se refere la audiovizualul pentru minorități naționale, or, acest audiovizual trebuie să fie neapărat în limba minorităților. De aceea, ideea de lansare a unor noi platformele tv poate fi apreciată pozitiv doar ca o completare a proiectelor existente, și nu ca o alternativă a acestora. Introducerea de emisiuni în transmisiune directă în limba ucraineană în locul emisiunilor în limba vreunei minorități naționale va însemna locuri noi de muncă pentru jurnaliștii vorbitori de ucraineană și reducerea secțiilor unde activează jurnaliștii ce reprezintă minoritățile naționale.

În contextul acestor carențe de ordin conceptual nu este clar cu ce se va ocupa Centrul Audiovizualului Minorităților Naționale, a cărui înființare este discutată în Concepție. Știm cu toții că până a lua decizia de a iniția o reparație în apartament, trebuie bine gândit rezultatul final (pereți vopsiți, uși noi etc.) Pentru comparație metaforică – până a iniția unele modificări în audiovizualul public (în segmentul „minorități naționale”), nu cunoaștem deloc care va fi rezultatul final, ceea ce ne face să ne întrebăm dacă în genere merită să schimbăm ceva? În același timp, nu sunt regăsite în Concepție pasaje despre reprezentarea minorităților naționale în organele Centrului amintit. În acest caz nu putem ignora momentele terminologice. Dacă Centrul va purta numele de „Centrul televiziunii și radioului minorităților naționale”, acesta trebuie să aparțină minorităților. În caz contrar, acest centru va fi un organ de traducere a emisiunilor din limba ucraineană în alte limbi ale minorităților naționale.

Concepția indică faptul că redacțiile existente satisfac necesitățile informaționale doar ale unui segment al minorităților naționale din Ucraina. În același timp, Concepția nu face nicio propunere concretă referitoare la fondarea unor noi redacții, fiind menționată doar reducerea celor existente. Sunt aminte în Concepție și alte regiuni unde locuiesc minorități naționale care nu au redacții, însă propuneri în cazul lor nu sunt. Referitor la emisiunile radio, concepția din nou nimic nu propune. Neluarea în calcul a acestor nuanțe importante poate să devină un generator de conflicte în societate și în loc să depășească barierele interetnice, Concepția va aprofunda cele existente.

Trăgând unele concluzii, noua Concepție a audiovizualului pentru minoritățile naționale din Ucraina poate fi considerată un proiect informațional și social ambițios, însă acesta este foarte departe de realitățile regionale și locale, de necesitățile socioculturale ale minorităților naționale.

Recomandări:

– Completarea principiilor de bază ale funcționării audiovizualului pentru minorități naționale cu următorul principiu: „Audiovizualul pentru minorități naționale are ca scop să păstreze autenticitatea națională, patrimoniul cultural și identitatea lingvistică a minorităților naționale din Ucraina”

– Păstrarea redacțiilor existente cu o posibilă integrare a unor jurnaliști aparte în echipele regionale de știri.

– Introducerea unei clarități conceptual-terminologice privind audiovizualul pentru minorități și audiovizualul în limba ucraineană.

– Renunțarea la ideea de subtitrare / dublare a emisiunilor din limba ucraineană în limba minorităților naționale și includerea acestei propuneri în concepțiile care se referă la televiziunea și radiodifuziunea în limba de stat. Dacă redacțiile de limba ucraineană din regiuni cu importante minorități naționale doresc ca emisiunile lor să fie înțelese de către toți, aceste emisiuni merită să fie subtitrate în limba regională respectivă, acest lucru însă nu se referă la audiovizualul pentru minorități naționale. Este vorba despre o secție aparte a redacțiilor de știri.

– Stabilirea unor indicatori clari de apreciere a eficienței redacțiilor pentru minorități naționale, fără dominarea principiilor lipsei de fonduri, care umbrește succesele reale ale unor proiecte media din regiuni.

– Renunțarea la principiul dominării intereselor informaționale naționale asupra celor regionale, renunțarea la principiul satisfacerii necesităților majorității în pofida intereselor minorității. Or, confortul informațional local al minorităților naționale poate să devină un element al integrării sociale, al coeziunii și al edificării unei societăți a încrederii.

– Păstrarea studiourilor / platformelor audiovizualului pentru minorități naționale, care au loc în limba minorității cu o posibilă lansare în paralel a platformelor în limba de stat. Introducerea de emisiuni în direct în limba ucraineană în locul emisiunilor în limba vreunei minorități naționale va însemna locuri noi de muncă pentru jurnaliștii vorbitori de ucraineană și reducerea secțiilor unde activează jurnaliștii care reprezintă minoritățile naționale, ceea ce va însemna o încălcare a drepturilor lor.

– Renunțarea la propunerea neargumentată (în afară de justificările financiare) de a lichida echipa de știri în limba minorităților naționale pe care o considerăm o lovitură împotriva acestor minorități. Or, jurnaliștii vorbitori de ucraineană nu cunosc specificul vieții unor minorități naționale aparte, nu simt elementele sensibile ale existenței lor socio-culturale și politice.

– Concepția nu include propuneri de creare a unor noi redacții, ci dimpotrivă, propune reducerea celor existente.

– Nu este amintită radiodifuziunea. Neluarea în calcul a acestor nuanțe importante poate să devină un generator de conflicte în societate și în loc să depășească barierele interetnice, Concepția va aprofunda cele existente.

– Funcțiile viitorului Centru al televiziunii și radiodifuziunii minorităților naționale sunt descrise foarte teoretic și nu este indicată reprezentarea reală a minorităților naționale în acest organ.

– Trebuie eliminate din Concepție momentele problematice care au ca scop o respectare a intereselor majorității în pofida intereselor minorității.

– Trebuie luate în calcul particularitățile istorice, politice și culturale ale fiecărei regiuni din punct de vedere al necesității păstrării autenticității naționale, patrimoniului cultural și identității lingvistice a minorităților naționale din Ucraina.

– Respectarea drepturilor jurnaliștilor, reprezentanți ai minorităților naționale, în primul rând a dreptului la opinie și propria viziune ziaristică în cadrul colectivelor de creație.

În linii generale, Concepția audiovizualului pentru minoritățile naționale din Ucraina poate fi păstrată în forma ei actuală doar ca o completare a proiectelor media existente, și nici într-un caz ca o variantă de alternativă.

Marin GHERMAN,

doctor în științe politice,

președintele Centrului Media BucPress (ONG), or. Cernăuți