“Am fost impresionat de creșterea susținerii de care are parte A.U.R. în ultima perioadă, ceea ce înseamnă că cetățenii români au înțeles autenticitatea proiectului politic și importanța unei oferte conservatoare și în România. Împărtășesc multe dintre pozițiile A.U.R., de la suveranitatea națională la importanța libertății, care este o valoare semnificativă într-o țară care a fost condusă până în urmă cu treizeci de ani de un regim comunist, așa cum este România”, declară fondatorul revistei Historica, profesorul Francesco Giubilei într-un interviu acordat lui Dragoș Moldoveanu și preluat de Romanian Global News.

Vă prezentăm mai jos interviul integral:

1. Domnule Francesco Giubilei, în primul rând, vă mulțumesc pentru că ne-ați oferit acest interviu! În 2019, ați fost inclus de Forbes Italia într-un clasament al celor mai influenți 100 de tineri italieni cu vârsta sub 30 de ani, în calitate de fondator al editurii Historica, pe când aveați doar 16 ani. Felicitări!

F.G.: Mulțumesc! Încă din adolescență, m-am străduit ca pasiunea pe care o aveam pentru cărți, istorie și cultură să fie totuna activitatea pe care o desfășuram. Astfel că, la vârsta de 16 ani, am înființat o editură care, astăzi, are aproape 600 de cărți publicate și a devenit o referință pentru conservatorul italian.

2. De mulți ani încoace, desfășurați o prodigioasă activitate culturală și intelectuală. Sunteți una dintre vocile cele mai fascinante și dinamice ale conservatorismului italian de astăzi, atât în Italia, cât și peste hotare. Sunteți autorul a șapte cărți, între care: „Istoria gândirii conservatoare” (Storia del pensiero conservatore). Din 1789 încoace, conservatorismul a însemnat „a conserva”, dar și „a reacționa”. Ce considerați că este mai important astăzi: să conservi sau să reacționezi?

F.G.: Ambele concepte sunt importante și obligatorii. Gândirea conservatoare nu poate exista fără nevoia de a ne păstra obiceiurile, cutumele și tradițiile, dar, în același timp, conservatorul trebuie să privească spre viitor și să poată face actuale valorile și principiile perene. Astăzi ne confruntăm cu o serie de provocări epocale, între care apărarea libertăților individuale supuse din ce în ce mai mult dezbaterii după pandemie. O alta este contrastul cu corectitudinea politică și „cultura anulării” (cancel culture), care urmărește nu numai să ne uităm tradițiile, dar și să le anuleze.

3. Sunteți fondatorul Nazione Futura și președintele Fundației Tatarella. Ne puteți descrie, pe scurt, activitățile acestor organizații, precum și principalele lor scopuri și obiective?

F.G.: Fundația Tatarella reprezintă una dintre principalele fundații din zona de centru-dreapta din Italia. Are sediul în Bari și este dedicată lui Pinuccio Tatarella, care a fost vicepreședinte al Consiliului de Miniștri al Republicii și ministru în 1994. Fundația dispune de o arhivă și de o bibliotecă, recunoscute de Ministerul Culturii și Patrimoniului pentru contribuția lor politico-culturală. De asemenea, organizăm conferințe, evenimente, prezentări de carte.
În schimb, Nazione Futura este un think-tank cu sediul la Roma, unde anul trecut am inaugurat un centru de studii intitulat „Casa conservatorilor”. Nazione Futura este activă la nivelul teritoriului național, prin intermediul unor cluburi locale care organizează evenimente și conferințe. Colaborăm, de asemenea, cu partidele de centru-dreapta prin derularea unor proiecte pe subiecte de actualitate. Ceea ce ne face unici în peisajul conservator din Italia este rețeaua internațională, dat fiind faptul că avem colaborări cu fundații conservatoare și think-thank-uri din întreaga Europă.

4. În 2020 ați publicat o carte despre Giorgia Meloni, liderul Fratelli d’Italia, al doilea partid politic în intențiile de vot ale italienilor. Cum priviți această „fragmentare” a voturilor între Fratelli și Lega?

F.G.: Lega și Fratelli d’Italia sunt două partide politice cu diverse puncte comune, dar și cu unele diferențe. Fratelli s-a născut ca un partid cu orientare de dreapta, națională. Liga este o forță mai federalistă și, din anumite puncte de vedere post-ideologice, cu spirite diverse în interior. Cu toate acestea, în accepțiunea mea, este esențial ca alianța de centru-dreapta alcătuită din Forza Italia, Lega și Fratelli d’Italia să rămână unită. Doar cu toții uniți pot guverna Italia. Ceilalți sunt adversari și nu fac parte din zona de centru-dreapta.

5. Pe 24 ianuarie, parlamentul italian și reprezentanții regionali au început procedura privind alegerea unui nou șef de stat. Președintele Sergio Mattarella a exclus eventualitatea unui al doilea mandat. Cum considerați că va arăta Italia post-Mattarella?

F.G.: Scenariul post-Mattarella este foarte incert și este dificil să lansăm predicții cu grad de certitudine. Peste câteva zile vom vedea care va fi deznodământul. Alianța de centru-dreapta a susținut candidatura lui Silvio Berlusconi, însă acesta a renunțat. Nu este exclusă nici ipoteza unei alegeri a lui Mario Draghi, dar nici cea a unui „outsider”, a cuiva al cărui nume nu a fost încă menționat în mass-media. În mod sigur, în comparație cu ultimele alegeri, centru-dreapta are oportunitatea de a fi protagonistă în acest joc, ceea ce nu este deloc puțin.

6. În primăvara acestui an, vor fi organizate alegeri prezidențiale în Franța și alegeri legislative în Ungaria. Cât de important considerați că va fi deznodământul acestor alegeri pentru viitorul Europei și pentru mișcarea național-conservatoare?

F.G.: Ambele sunt evenimente electorale foarte importante, dar cu caracteristici diferite. În Ungaria este importantă reconfirmarea lui Viktor Orban, pentru ca acesta să-și continue proiectul conservator, în timp ce rezultatul alegerilor din Franța va avea fără îndoială o influență asupra viitorului Europei. Dacă Macron ar pierde în favoarea unuia dintre candidații dreptei, s-ar putea produce o schimbare în linia Uniunii Europene. Mai ales că, în 2023, și în Italia vor fi alegeri, iar centru-dreapta ar putea câștiga.

7. Partidul Alianța pentru Unirea Românilor deține 10% din mandatele din Parlamentul României. Ultimele sondaje interne creditează A.U.R. cu 25% din intențiile de vot. A.U.R. este singurul partid de dreapta din România, cu o viziune conservatoare fermă, pro-libertate și pro-suveranitate națională, care are reprezentare parlamentară. De asemenea, este singurul partid de opoziție la guvernul liberal-socialist. Alianța pentru Unirea Românilor are o relație foarte bună cu partidul Fratelli d’Italia și este în curs de aderare la grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR). Ce cunoașteți despre A.U.R.?

F.G.: Am fost impresionat de creșterea susținerii de care are parte A.U.R. în ultima perioadă, ceea ce înseamnă că cetățenii români au înțeles autenticitatea proiectului politic și importanța unei oferte conservatoare și în România. Împărtășesc multe dintre pozițiile A.U.R., de la suveranitatea națională la importanța libertății, care este o valoare semnificativă într-o țară care a fost condusă până în urmă cu treizeci de ani de un regim comunist, așa cum este România. Însă este important și proiectul de alianțe și colaborări la nivel european pe care partidul îl pune în aplicare, înțelegând necesitatea de a crea o rețea solidă între partidele conservatoare în întreaga Europă.

8. În ziua de azi, pentru conservatori și suveraniști, una dintre principalele teme este reforma Uniunii Europene, o reformă consistentă și substanțială. Cât de importantă ar fi această transformare fundamentală, ai cărui principali susținători sunt liderii politici și civici de dreapta?

F.G.: Astăzi, este dificil să vorbești despre părăsirea Uniunii Europene, însă este altceva să dorești o schimbare în UE, ceea ce este în schimb necesară. Trebuie să ne gândim la o Uniune Europeană care să fie o Europă a națiunilor și a popoarelor, și nu la o Europă centralizată de tipul Statelor Unite ale Europei. Fiecare națiune europeană are propria identitate și sunt numeroase diferențe chiar și între națiunile vecine, dar, în același timp, fiind conservatori, trebuie să identificăm fronturile de luptă comune: respectul pentru granițe, apărarea identității creștine, lupta împotriva imigrației ilegale, sunt doar câteva dintre chestiunile în privința cărora conservatorii pot colabora la nivel transnațional.