Republica Moldova va renunța la calitatea de stat membru al CSI atunci când va avansa suficient de mult pe calea eurointegrării a declarat președintele Maia Sandu, în cadrul unei emisiuni TV, la scurt timp după semnarea cererii de aderare a Republicii Moldova la UE.

Ceea ce înseamnă, mai clar, că Maia Sandu nu vrea să părăsească organizația condusă de Vladimir Putin.

În acest sens, Sandu a explicat și inutilitatea depunerii cererii de aderare la UE care nu valorează mare lucru. Doar propagandă ieftină!

Ceea ce nu explică Maia Sandu este de ce având o majoritate în Parlamentul R. Moldova, refuză un vot care să reunească R. Moldova cu România și care ar duce imediat la integrarea teritoriului și populației de peste Prut în UE și intrarea sub protecția NATO.

„Suntem conștienți că este o cale serioasă de parcurs și va fi nevoie de efortul comun al tuturor cetățenilor și angajaților statului pentru că trebuie să atingem anumite standarde ca să obținem acceptarea cererii. În acest parcurs evident se vor lua multe decizii, se va renunța la multe lucruri, vom adera la altele. Vom avea timp, inclusiv, pentru decizia cu privire la CSI. Atunci când luăm o decizie de retragere sau obținere a calității de membru pornim de la interesele concrete ale cetățenilor Republicii Moldova. Atunci când vom avansa suficient de mult pe parcursul european, vom considera și momentul potrivit când Republica Moldova va trebui să renunțe la CSI”, a menționat Sandu în cadrul unei emisiuni de la JurnalTV.

Maia Sandu a mai remarcat că decizia privind semnarea cererii de aderare la Uniunea Europeană vine în contextul crizei de securitate din regiune. Totodată, șefa statului a subliniat că acest document nu contravine statutului de neutralitate prevăzut în Constituția R. Moldova.

„Este o decizie importantă luată într-un moment dramatic în situația în care în apropierea hotarelor noastre, are loc un război împotriva Ucraineni și a cetățenilor acestei țări. Dar este și un moment în care am realizat cât de mult avem nevoie de sprijinul familiei europene. Pentru că această familie oferă garanția securității pentru toți care fac parte din această Uniune. Este garanția bunăstării și a dezvoltării. Sunt lucruri pe care vrem să le avem și să le construim în țara noastră. (…) Nimeni nu a schimbat prevederea din Constituție care spune că Republica Moldova este o țară neutră și nu există nicio incompatibilitate între aspirația noastră de a deveni membru al Uniunii Europene și prevederea constituțională care ține de neutralitate”, a spus președintele Republicii Moldova.
Amintim că joi, 3 martie 2022, autoritățile de la Chișinău au semnat cererea de aderare a Republicii Moldova la UE. Totodată, în această săptămână, invazia rusă în Ucraina a determinat atât Kievul, cât și Tbilisi să semneze cereri oficiale de aderare la UE.
În acest context, menționăm că Georgia și Ucraina au ieșit din așa-numita Comunitate a Statelor Independente (CSI), în 2008 și respectiv 2014, după agresiunea rusă asupra teritoriilor lor, în timp ce Republica Moldova încă mai face parte din această organizație controlatâ de Moscova.

Senatorul Claudiu Tâziu i-a cerut din noiembrie 2021 lui Sandu să scoată R. Moldova din CSI. Degeaba!

„Ca urmaș al unor români basarabeni din ținutul Sorocii, aș dori să exprim convingerea că a sosit momentul ca Republica Moldova să declanșeze oficial procedurile de retragere din CSI. Mai mult chiar. În virtutea relației sale speciale și privilegiate dintre cele două capitale românești, Bucureștiul are obligația să încurajeze Chișinăul ca acesta să urmeze exemplul Ucrainei, Georgiei și Turkmenistanului”, se arată într-o declarție politică a copreședintelui Alianței pentru Unirea Românilor (AUR), senatorul Claudiu Târziu,

„Fac un apel direct către președintele Maia Sandu, către prim-ministrul Natalia Gavrilița, către președintele Parlamentului local Igor Grosu și către ministrul de externe Nicolae Popescu, pentru a iniția procedurile de scoatere a spațiului românesc de răsărit din siajul Moscovei, astfel încât Republica Moldova să fie cu adevărat cât mai aproape de România și Uniunea Europeană” se arată în declarația politică a senatorului AUR.

Iată textul declarației:

Doamnelor și domnilor senatori,
Republica Moldova este singurul stat cu care România dezvoltă relații speciale și privilegiate. Ea este, cu excepția României, singurul stat din lume în care există o majoritate robustă românească, de peste 82%. Geopolitic vorbind, Republica Moldova nu este doar al doilea stat românesc, ci, în calitate de membru CSI, constituie în sine o chestiune de securitate la frontiera UE și NATO așternută pe Prut.
Cu toții urmărim evoluțiile politice, sociale, culturale și economice de dincolo de Prut. Observăm că Federația Rusă, care ocupă militar 11% din teritoriul național al Republicii Moldova, a recurs din nou la șantaj și a folosit arma energetică împotriva Chișinăului, propunându-le românilor de la est de Prut cel mai mare preț din Europa la gazele naturale. Arma energetică a fost utilizată acum după ce, în anii anteriori, Moscova a impus embargouri pe piața rusă pentru mărfurile din Basarabia.
Oricine poate constata că Republica Moldova nu este un stat cu adevărat independent. Ea a fost și rămâne în sfera de control al Moscovei. Pentru a înțelege această realitate, voi afirma doar că această structură denumită Comunitatea Statelor Independente (CSI) funcționează asemenea unei Societăți pe Acțiuni în care Moscova deține pachetul de control. Astfel, vă rog să rețineți că, în ceea ce privește votul la nivelul cel mai înalt al CSI, Rusia deține de una singură 51% din voturi. Aceasta – în timp ce toate celelalte 8 state membre dețin la un loc 49% din voturi, dintre care 3% revin Republicii Moldova. Observatorii politici au numit acest mecanism, cu o bună doză de ironie, consens a la russe.
Țin să amintesc că CSI a fost creată la 8 decembrie 1991 de către Rusia și alte două state slave auxiliare – Ucraina și Bielorusia. Ulterior, la 21 decembrie 1991, alte 8 state neslave au aderat la această organizație controlată de Moscova. Chișinăul, reprezentat de Mircea Snegur, a semnat o Declarație privind principiile CSI, pe care parlamentul Republicii Moldova a ratificat-o abia în iunie 1994, împreună cu Statutul acestei organizații. Parlamentul de la Chișinău formulase o rezervă în ceea ce privește participarea la CSI, indicând angajarea statului doar la dimensiunea economică, nu și la cea militară și de securitate colectivă.
Trei din cele 11 state membre al CSI au părăsit deja această structură. Primul stat desprins de pe orbita Moscovei a fost Turkmenistanul, în anul 2005.
A urmat ieșirea oficială a Georgiei, în anul 2009, ca reacție firească la agresiunea militară din 2008, când Rusia a ocupat regiunile nordice Abhazia și Oseția de Sud.
Ucraina, unul dintre cele trei state slave cofondatoare ale CSI, a încheiat procedurile de ieșire de pe orbita Moscovei în anul 2019, după ce Federația Rusă anexase peninsula Crimeea și preluase controlul efectiv asupra regiunilor ucrainene Donețk și Lugansk. Astfel, Republica Moldova este deja al treilea an izolată geografic de restul statelor CSI.
Astăzi, una dintre principalele așteptări ale cetățenilor de peste Prut ține de necesitatea reală de ieșire din zona de influență și control al Moscovei, implicit de ieșire din CSI.
Ca urmaș al unor români basarabeni din ținutul Sorocii, aș dori să exprim convingerea că a sosit momentul ca Republica Moldova să declanșeze oficial procedurile de retragere din CSI. Mai mult chiar. În virtutea relației sale speciale și privilegiate dintre cele două capitale românești, Bucureștiul are obligația să încurajeze Chișinăul ca acesta să urmeze exemplul Ucrainei, Georgiei și Turkmenistanului.
Dubla-asociere concomitentă a Republicii Moldova la CSI și la Uniunea Europeană dăunează intereselor legitime ale locuitorilor din spațiul românesc de la răsărit de Prut și nu poate continua la nesfârșit.
Nu există nicio rațiune logică sau practică pentru rămânerea Republicii Moldova în siajul Moscovei.
Îmi exprim astfel convingerea că Bucureștiul, în special Ministerul Afacerilor Externe, va încuraja Chișinăul să-și reconsidere poziția privind participarea la CSI. Menținerea sau retragerea Republicii Moldova din CSI constituie un adevărat test de europenitate pentru autoritățile de la Chișinău.
Fac un apel direct către președintele Maia Sandu, către prim-ministrul Natalia Gavrilița, către președintele Parlamentului local Igor Grosu și către ministrul de externe Nicolae Popescu, pentru a iniția procedurile de scoatere a spațiului românesc de răsărit din siajul Moscovei, astfel încât Republica Moldova să fie cu adevărat cât mai aproape de România și Uniunea Europeană.