Care este natura legăturilor din UDMR şi FIDESZ − partidul aflat la putere în Ungaria? Câţi bani primeşte de la Budapesta formaţiunea maghiarilor din România? Şi cum au evoluat aceste relaţii de când Kelemen Hunor este preşedinte al UDMR, se întreabă Bianca Felseghi în https://pressone.ro, preluat de Romanian Global News.

 

Sub conducerea lui Markó Béla, relația dintre UDMR şi FIDESZ fusese una destul de rece. Însă după 2011, când Kelemen a devenit lider al Uniunii, firul ce leagă cele două formaţiuni s-a tot scurtat.

Acum, în preajma alegerilor generale din Ungaria, programate în aprilie 2018, influenţa FIDESZ asupra UDMR este mai puternică decât oricând, iar fondurile pe care guvernul de la Budapesta le pune la dispoziţia UDMR − cele mai mari de după 1990.

Acordul FIDESZ – UDMR din 2015

În vara lui 2015, invitat de organizatorii Zilelor Culturale Maghiare din Cluj-Napoca, Kelemen Hunor rostea un discurs surprinzător în sala Operei Maghiare de Stat din oraş.

Cu o mină serioasă, el deplângea normalitatea relațiilor româno-maghiare. Se declara îngrijorat că tinerii maghiari uitaseră că situația nu fusese întotdeauna aşa. Şi le reamintea că nu trecuseră decât câţiva ani de când drepturile minorității erau ignorate în România.

Aceste lucruri, spunea Kelemen, trebuie să fie reamintite în permanență.

În spatele acestui mesaj paradoxal − adresat mai degrabă oficialilor de la Budapesta −, conducerea UDMR părea că încearcă să își justifice menirea în fața propriului electorat.

Atitudinea lui Kelemen nu era întâmplătoare.

Potrivit ziarului ungar Népszava, în primele luni ale acelui an, 2015, UDMR și FIDESZ semnaseră un acord prin care o fundație a UDMR pe nume Eurotrans (Eurotrans Alapítvány) primea dreptul şi (banii) de a asista autoritățile de la Budapesta în procesul prin care maghiarii doritori din România urmau să obţină cetăţenie ungară − proces care, în termenii FIDESZ, se numeşte renaturalizare.

Practic, Guvernul FIDESZ finanța UDMR pentru a-i localiza și consilia pe acei cetățeni români de etnie maghiară care doreau să depună dosar de dobândire a cetăţeniei ungare.

La acea dată, Guvernul condus de Viktor Orbán îşi propunea să “obțină” un milion de cetățeni noi, iar rețeaua transilvăneană a UDMR urma să-i faciliteze atingerea acestui obiectiv.

După un an, la referendumul din 2016 privind cotele de migranți, datele oficiale ale Budapestei spuneau că numărul cetățenilor români care aveau şi cetățenie ungară trecuse de 500.000.

Potrivit site-ului Erdély Átlátszó (Transparenţa ardeleană), citat de Rador, fondurile trimise de guvernul ungar către partenerii săi din România au crescut semnificativ după acordul FIDESZ-UDMR din 2015.

Şi, pentru că investiţiile în “conservarea identității maghiare” nu pot fi făcute în mod direct, majoritatea banilor au fost viraţi de ONG-uri controlate de guvernul ungar fie bisericilor maghiare din Ardeal, fie, prin fundații ale UDMR, unor asociaţii, publicaţii ori evenimente culturale.

2018, record de finanţare de la Budapesta:

peste 100 de milioane de euro

În ultimele zile ale anului trecut, Guvernul condus de Viktor Orbán a adoptat o Hotărâre potrivit căreia mai multe organizații maghiare din România vor beneficia în 2018 de o finanțare-record (în comparaţie cu sumele alocate în anii anteriori), de peste 100 de milioane de euro.

Cea mai mare parte din această sumă va ajunge la Eparhia Reformată din Ardeal, căreia i-au fost promiși 26,78 miliarde de forinţi (peste 86 de milioane de euro).

Arhiepiscopia Romano-Catolică din Alba Iulia va primi 1,5 miliarde de forinţi (aproximativ 4,8 milioane de euro).

Printre alte destinaţii, 810 milioane de forinţi (circa 2,6 milioane de euro) vor fi alocaţi fundaţiei Mens Sana, care este deţinută de două parohii romano-catolice şi care operează Academia de Hochei pe Gheaţă din Cârţa (judeţul Harghita).

Cârţa este localitatea natală a lui Kelemen Hunor. Una dintre cele două parohii este în Cârţa, cealaltă, în Miercurea Ciuc.

Apropo de sport, guvernul Ungariei finanțează din 2016 clubul de fotbal FK Csíkszereda din Miercurea Ciuc și academia de fotbal Székelyföldi Labdarúgó Akadémia.

La începutul acestui an, într-un articol-interviu publicat de cotidianul britanic The Guardian cu titlul “Obsesia nesăbuită a premierului ungar pentru fotbal”, Orbán declara că în 2018 va înființa mai multe academii de fotbal în regiunea cu majoritate maghiară din România. El mai anunţa că Budapesta va aloca 9 milioane de euro academiei care pregăteşte juniori în Miercurea Ciuc.

Un alt program important susţinut de guvernul Ungariei este destinat copiilor maghiari din Transilvania, care primesc burse anuale cu condiţia să aleagă linia de învăţământ în limba maternă.

Programul este finanţat de Societatea pe Acțiuni Bethlen Gábor de la Budapesta (Bethlen Gábor Alapkezelő Zrt.), prin intermediul unui ONG cu sediul în Miercurea Ciuc, Uniunea Pedagogilor Maghiari din România (Romániai Magyar Pedagógusok Szövetsége − RMPSZ).

Programul se numește “În limba maghiară la obârșie” (Szülőföldön magyarul), iar bursa este de circa 70 de euro/copil.

Presa de limbă maghiară din România primeşte bani prin fundaţiile UDMR

Din suma totală alocată comunităţii maghiare din Transilvania pentru 2018, guvernul ungar va acorda 1,45 miliarde de forinţi (circa 4,6 milioane de euro) asociației Erdélyi Médiatér, care finanţează portalul de ştiri Főtér.ro.

Traseul acestor finanţări poate să fie direct, de la Budapesta către un ONG românesc. Există însă și fundații-mamut al căror rol este să distribuie fonduri către asociații mai mici.

Două astfel de centralizatoare sunt Fundația Communitas și Fundația pentru Școală, ambele subordonate UDMR-ului. Cu alte cuvinte, conducerea Uniunii controlează şi direcţionează o parte din fluxurile financiare venite de la Budapesta.

Studiind o listă de proiecte finanţate de Fundația Communitas în 2016, descoperim cum diverse sume de bani pleacă dinspre UDMR către presa de limba maghiară din România.

În ciuda numărului mare de proiecte din lista menţionată (circa 1.700), cea mai consistentă parte a bugetului este cheltuită de Fundația Communitas cu salariile celor 28 de angajați (811.294 de lei), întreținere, taxe, comisioane, cheltuieli de funcționare (328.110 de lei), investiții şi programe proprii.

Din fondurile gestionate de Communitas, sume importante ajung la:

• fundația Janovics Jenő, pentru funcționarea televiziunii și radioului Erdélyi − 2.731.257 de lei;

• Impress KFT, care publică ziarul maghiar al județului Mureș, Népújság Maros − 38.000 de lei;

• Societatea de Prietenie Korunk (Korunk Baráti Társaság) − 35.000 de lei;

• Asociația Jurnaliștilor Maghiari din România (Magyar Újságírók Romániai Egyesülete) − 25.000 + 14.999 de lei;

• revista de literatură Maros Megyei Tanács (editată de Consiliul Județean Mureș) − 40.000 de lei;

• săptămânalul braşovean Brassói Lapok − 39.000 de lei;

• ziarul Hargita Népe − 25.000 de lei;

• Helikon, vasarhely.ro, transindex.ro − 23.000 lei;

• Székely Hírmondó − 22.000 lei;

• Moldvai Magyarság − 14.000 lei, și multe altele.

Kelemen a intermediat discuţiile dintre Dragnea și Orbán

Dependenţa financiară a UDMR faţă de FIDESZ şi relaţia dintre Kelemen Hunor și Viktor Orbán l-au făcut pe fostul lider Markó Béla, acum retras în postura de președinte onorific, să atenţioneze public că Uniunea ar trebui să-şi păstreze autonomia deciziilor politice, atât în raport cu Bucureștiul, cât și cu Budapesta.

Doar așa, consideră Markó, UDMR își va putea menţine credibilitatea în ochii electoratului său.

În 2017, potrivit agenţiei ungare de presă MTI, Kelemen şi Orbán s-au întâlnit oficial de cel puțin două ori: în iunie și în decembrie.

Iunie 2017: “Discuțiile dintre Orbán și Kelemen s-au axat pe oprirea asimilării comunității maghiare și pe capacitatea acesteia de a-și păstra identitatea națională”.

Decembrie 2017: “Kelemen l-a informat pe premierul ungar cu privire la situația politică din România”. Orbán i-a dat asigurări că va continua “să susțină instituțiile culturale și de învățământ care ajută la protejarea identității naționale a etnicilor maghiari”.

Kelemen a devenit astfel un liant între București şi Budapesta. Această postură a devenit limpede în septembrie 2017, când el a intermediat o serie de convorbiri telefonice între Liviu Dragnea şi Viktor Orbán.

Atunci, Dragnea şi Orbán ar fi stabilit un consens cu privire la funcționarea Liceului Romano-Catolic din Tîrgu Mureş − a cărui înființare era cercetată de DNA.

Guvernul ungar ameninţase că, din cauza atitudinii faţă de problema de la Tîrgu Mureş, va retrage sprijinul acordat României pentru aderarea la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).

Dragnea despre Orbán, în septembrie 2017: “Un politician pragmatic şi cu simțul umorului”

“L-am sunat pe domnul Kelemen Hunor și am zis: «Dom’ne, aș vrea să vorbesc cu domnul Orbán la telefon, se poate? Poate ai telefonul, ai cunoștințe, aveți contacte…». − Da!

M-a sunat înapoi și mi-a spus − «Marți, la ora 1, puteți vorbi la telefon».

Am vorbit. E un interlocutor foarte deschis la dialog, un politician inteligent, foarte pragmatic și cu simțul umorului.

Și am convenit următoarele: decât să ne certăm ca țări, de ani de zile, în loc să cooperăm economic, în loc să fim mai puternici împreună, pentru că putem avea foarte multe interese comune, și economice, și de strategie, și de muncă împreună în UE, cred că e mai bine să găsim soluții la ceea ce ne interesează și în prezent, și în viitor”.

Sursa: Agerpres, citând declarații făcute la Antena 3

PressOne i-a adresat lui Kelemen Hunor două întrebări:

− În ce măsură UDMR și-a aliniat obiectivele și discursul la obiectivele și discursul electoral ale FIDESZ?

− Există vreo înțelegere între UDMR și FIDESZ de susținere a partidului de guvernământ din Ungaria în vederea alegerilor din 2018?

Preşedintele UDMR a refuzat să răspundă.

Relațiile UDMR cu puterea și cu opoziția din România

În ciuda aparentei nehotărâri și a declaraţiilor oscilante, UDMR a susținut politica dusă de coaliția PSD-ALDE.

La începutul sesiunii parlamentare 2017-2018, Liviu Dragnea spunea că, prin vocea lui Kelemen Hunor, UDMR îi comunicase că hotărâse în unanimitate să “сontinue colaborarea cu coaliția majoritară”.

Dovezile aveau să urmeze:

• UDMR a contribuit la modificarea legilor justiției;

• UDMR nu a susținut moțiunea de cenzură depusă de PNL împotriva Guvernului Tudose;

• UDMR a votat Cabinetul condus de Viorica Dăncilă.

În plus, după învestirea guvernului Dăncilă, UDMR a anunțat că “va menține protocolul de colaborare parlamentară cu alianța PSD-ALDE”.

În ceea ce priveşte relaţia Uniunii cu partidele de opoziție, aceasta este mai degrabă ostilă.

“Relaţia UDMR-PNL e destul de încărcată de nişte declaraţii din partea colegilor de la PNL. Nu poţi să chemi moţii şi să spui să fie pregătiţi la Ţebea, că vor fi chemaţi iarăşi în luptă împotriva maghiarilor. Nu poţi spune ca şef de partid aşa ceva, iar apoi să ceri voturile noastre”, spunea Kelemen Hunor, referindu-se la o declarație făcută de Ludovic Orban la comemorarea lui Avram Iancu.

Cert este că, prin susţinerea acordată coaliţiei de la putere, UDMR își urmărește interesul privind modificarea Legii 215/2001 a administraţiei publice locale.

Dorinţa maghiarilor este scăderea la 10% a pragului demografic de la care autorităţile unei unităţi administrativ-teritoriale devin obligate să folosească limba maternă a oricărei minorităţi naţionale.

“Cum e vorba aceea românească? Până treci podul te aliezi şi cu dracu’?”

Pentru a înţelege mentalitatea cu care negociază conducerea UDMR în cazuri precum liceul din Tîrgu Mureş sau susţinerea guvernului, am apelat la unul dintre cei mai deschişi reprezentanţi ai comunităţii maghiare, fostul senator şi consilier prezidenţial Péter Eckstein-Kovács.

“Caracterul ăsta de precupeață al UDMR-ului − care a existat în trecutul foarte recent, apropo de scăderea pragului la 10% − a arătat vulnerabilitatea acestui tip de a aborda problemele specifice minorității.

Persoane din conducerea UDMR susțin că, în cazul moţiunii de cenzură împotriva lui Grindeanu, a fost o înțelegere cu PSD-ALDE, dar că, în cazul legilor justiției versus liceul din Tîrgu Mureș, nu a existat un astfel de deal (înţelegere − n.r.).

Eu am fost parlamentar vreo 12 ani. Cum să vă zic? Nu trebuie să se întâlnească birourile permanente ale celor două partide ca să se încheie un deal.

Este destul dacă, știu eu, se duce Dragnea la Hunor pe culoar și îi zice:

− Mă, vezi că poate avem nevoie de voturile voastre.

− Biiine, măi Liviu, prietene, dar uite că am și eu o problemă.

− No, bine, atuncia hai.

Asta e ultrasuficient, de fapt. Deci, în opinia mea, fără să am dovezi, eu cred că și de data aceasta a fost un deal.

O bună parte dintre intelectualii din UDMR, dar nu doar ei, nu agreează astfel de deal-uri. Pe de altă parte, dorința de a face pași înainte e foarte mare.

Şi atunci, cum e vorba aceea românească? Până treci podul te aliezi și cu dracu’? Cam așa procedează și UDMR”, a comentat Péter Eckstein-Kovács.

“Românii trebuie să accepte că noi nu vrem să sărbătorim 2018”

Nu doar că UDMR colaborează atât cu FIDESZ, cât şi cu PSD − partide cu orientare iliberală −, dar s-a apropiat şi de discursul naționalist al lui Viktor Orbán.

Radicalizarea UDMR a culminat cu declarația comună semnată în ianuarie 2018 semnată alături de Partidul Civic Maghiar (PCM) și de Partidul Popular al Maghiarilor din Transilvania (PPMT).

În document se solicită modificarea Constituţiei României şi trei tipuri de autonomie: teritorială, locală şi culturală.

Atât PCM, cât și PPMT sunt grupări desprinse din UDMR − în 2008, respectiv 2011 −, sub presiunea conflictelor dintre linia moderată a lui Markó Béla și radicalii conduşi de László Tőkés.

Adepţii lor reproşau conducerii UDMR tocmai atitudinea insuficient de hotărâtă cu privire la autonomie.

Dar Kelemen Hunor a reușit să “recupereze” în ultimul an.

“Românii trebuie să accepte că noi nu vom putea și nici nu vrem să sărbătorim 2018. Această acceptare ar trebui să fie parte a înțelegerii și respectului reciproc.

Mă tem că, din cauza faptului că în România nu prea avem ce rezultate să prezentăm în anul Centenarului, acest an va fi trecut cu un naționalism de prost gust”, declara Kelemen în august 2017, într-un interviu pentru cotidianul “Szabadság” din Cluj-Napoca.

Reacțiile față de această declarație au fost mai ales politice, însă şi simbolice.

Consiliul de Onoare al Ordinului Național “Steaua României” i-a cerut președintelui Iohannis să-i retragă lui Kelemen distincția − pe care i-o acordase în anul 2000, de Ziua Națională, preşedintele Emil Constantinescu.

Ulterior, liderul UDMR și-a mai nuanțat poziția.

Pe 25 noiembrie 2017, de pildă, el spunea că “Centenarul Unirii ar trebui să fie o perioadă în care majoritatea română să accepte și ceea ce cerem noi, un dialog, în care vom avea un nou cadru de colaborare între majoritate și minoritate”.

“Eu văd un viitor comun, un viitor pe care îl clădim împreună aici, în România și în Transilvania”, adăuga Kelemen.

Tîrgu Mureș: consilierii maghiari “nu sunt obișnuiți cu libertatea”

Felul în care funcționează Consiliul Local Tîrgu Mureș este reprezentativ pentru relația dintre UDMR şi partidele românești.

Forul are 23 de membri. Zece consilieri sunt de la UDMR, 6 de la PNL, 4 de la PSD, iar 3 consilieri sunt ai Partidului Oamenilor Liberi (POL), care a intrat în componența Consiliului la alegerile din iunie 2016.

În teorie, opoziția ar trebui să fie puternică. În realitate, așa cum s-a văzut în cazul Liceului Teologic Romano-Catolic “Rákóczi Ferenc”, consilierii UDMR nu au făcut decât să inflameze situația, în loc să găsească o rezolvare în sprijinul celor 400 de elevi maghiari.

Calculele sunt clare: dacă un scandal interetnic durează mai mult timp, de urmările lui se poate profita pe măsură.

“Legat de inscripții bilingve în școli și de nume de străzi: UDMR Tîrgu Mureș nu a depus astfel de proiecte de Hotărâre. Le-au depus aleșii noştri, ai POL.

Normal că, dacă le-au depus aleşii POL, consilierii UDMR nu au avut decât să le susțină. Totodată, din ce am văzut până acum, ei sunt obișnuiți ca, în sedința de Consiliu, totul să fie de formă.

Ei nu sunt obișnuiți cu libertatea, adică să aibă propria opinie, să fie transparenți, să inoveze. Nefiind liberi, întrețin de zeci de ani dubla măsură”, a declarat, pentru PressOne, preşedintele POL, Dan Mașca.

Ce-și doresc maghiarii și ce face UDMR

Un sondaj publicat în 2011 sub titulatura “Tineri Maghiari din România. Dimensiuni comparative” arată nevoile și doleanțele maghiarilor activi care au vârste între 18 şi 35 de ani.

Potrivit acestei cercetări, “tinerii maghiari nu diferă cu nimic de colegii lor români”: şomajul, lipsa banilor și veniturile mici erau resimţite ca fiind cele mai mari ameninţări. În privința obiectivelor, 27% puneau pe locul întâi obținerea unui job mai bun.

55% considerau că omul trebuie să se căsătorească, iar pentru 84%, familia reprezenta cel mai important lucru.

Tinerii maghiari s-au dovedit mai deschiși la ideea de a avea un român în familie decât românii chestionaţi cu privire la un maghiar.

L-am întrebat pe Péter Eckstein-Kovács în ce măsură UDMR are o agendă legată de principalele nevoi ale electoratului său.

“Bineînţeles că şi ungurii sunt preocupaţi de nivelul de viață sau de sistemul medical. Dar acestea nu sunt contraargumente că autonomia nu interesează pe nimeni.

Acest interes către autonomie este mai ridicat în secuime. Din experiența personală, trăind 7 ani în Miercurea Ciuc, autonomia are un fel de tradiție acolo, din tată în fiu și din perioade medievale.

Secuii au fost colonizați acolo pentru a apăra trecătorile din Carpați. În schimbul acestor obligații militare, au avut un statut mai liber. S-au cam autogospodărit şi au avut conducătorii lor”, a spus Eckstein-Kovács.

El consideră că autonomia va avea sorți de izbândă dacă va fi un proiect al întregii comunități locale.

“În Covasna, 25% dintre locuitori sunt români. Dacă românii din Covasna, zic eu, vor dori autonomie, fiindcă s-au înțeles cu ungurii cum împart funcțiile publice, cum folosesc limba română şi ce școli au, atunci Bucureștiul n-ar mai avea ce să zică.

Normal că nu se rup legăturile dintre teritoriul autonom și stat, pentru că statul mai ajută, iar teritoriul va contribui bănește, fiindcă Armata și Externele n-au fost niciodată instituții ale autonomiei”, a mai comentat fostul senator UDMR.

Ce a obţinut UDMR după Revoluţie

UDMR a fost prima formaţiune politică înființată în România după căderea comunismului, în 25 decembrie 1989.

A intrat în Parlament începând din 1990, iar din 1996 a fost partener de coaliție în mai multe guverne. A făcut parte din Guvernul CDR, a susținut Guvernul Năstase, a avut portofolii în Cabinetele conduse de Tăriceanu, Boc şi Ungureanu, iar din 2012, teoretic, este în opoziție.

Formal, UDMR nu este un partid. Péter Eckstein-Kovács explică de ce, încă de la înființare, a fost preferată această formulă juridică:

“Este o soluție câștigătoare adoptată de UDMR. S-a optat pentru ea când oroarea de partide era foarte prezentă. Apoi, societatea maghiară din România este foarte diversă şi stratificată, inclusiv în ceea ce privește opțiunile politice. Foarte multe persoane nu s-ar fi înscris sau nu ar fi simpatizat UDMR dacă era vorba despre un partid politic”.

Ca formaţiune parlamentară, Uniunea este finanţată de la bugetul de stat. În plus, prin fundațiile sale, beneficiază şi de fonduri alocate pentru păstrarea identității etnice, precum și de donaţii din țară și străinătate, puse mai ales sub cupola culturală.

Activitatea UDMR s-a dovedit eficientă mai ales după ce România a aderat la UE și a fost obligată să respecte legislaţia comunitară privind statutul minorităților.

UDMR a obținut, printre altele,

• obligativitatea de folosire a limbii materne acolo unde ponderea unei minorități este de minimum 20%,

• inscripționarea bilingvă a instituțiilor publice și a localităților în care trăiesc etnici maghiari, dar şi

• reînființarea unor școli, licee și facultăți cu predare în maghiară.

Singurele excepții notabile sunt Liceul Romano-Catolic din Tîrgu Mureş (caz prezentat mai sus) şi Universitatea de Medicină din acelaşi oraş, al cărei Senat a decis că autonomia universitară “bate legislația” și a refuzat înființarea unei facultăți cu predare în maghiară.

Actualmente, printre ţelurile UDMR se numără posibilitatea etnicilor maghiari de a vorbi în limba maternă când se adresează instanțelor de judecată şi administrațiilor locale.

https://pressone.ro/budapesta-plateste-o-suma-record-pentru-radicalizarea-udmr/