Președintele României, Klaus Iohannis, a susținut joi, 31 ianuarie a.c., la Palatul Cotroceni, o declarație de presă comună cu Secretarul General al NATO, Jens Stoltenberg, transmite Romanian Global News.

Romanian Global News prezintă transcrierea declarației comune de presă:

Președintele României, domnul Klaus Iohannis:

Bună ziua!

Domnule Secretar General al NATO, dragă Jens, este o mare plăcere pentru mine că ne-am întâlnit astăzi la Cotroceni și am avut ocazia să discutăm chiar în profunzime chestiunile care ne preocupă legate de NATO.

Această vizită este cu atât mai importantă cu cât ne aflăm la începutul unui an special pentru NATO, fiindcă vom aniversa la sfârșitul acestui an 70 de ani de existență a Alianței, dar și pentru România este un an important, se împlinesc 15 ani de când România a aderat la NATO. Aceste aniversări oferă, evident, un bun prilej pentru a trece în revistă realizările comune, dar și pentru a arunca o privire spre viitor, spre evoluția Alianței, și, în cazul nostru, sigur, spre rolul României în NATO, un rol pe care eu îl văd ca unul important, și pentru asta ne implicăm.

Am avut o discuție, cum am spus, pe toate temele majore care preocupă structurile NATO în această perioadă. Am reconfirmat în dialogul cu Secretarul General angajamentul nostru clar de a rămâne un aliat nu numai puternic, dar și de încredere.

România, după cum am spus de multe ori, susține cu fermitate consolidarea Alianței. Este cea mai puternică alianță care a existat vreodată, dar ca să rămână așa este nevoie de multă muncă. Ne bazăm pe o relație transatlantică solidă, care este indispensabilă pentru securitatea și prosperitatea spațiului euro-atlantic.

România va continua să acționeze ca furnizor de securitate și stabilitate în regiune și, evident, va continua să își îndeplinească toate responsabilitățile asumate, dintre care în această perioadă cea mai discutată este ceea ce se numește burden sharing, adică cheltuielile alocate pentru apărare. Romania s-a angajat pentru 2% și ne ținem de această promisiune. O bună parte din acești bani merge, după cum am stabilit în CSAT, în modernizarea armatei și acest lucru a fost văzut, este văzut ca un exemplu pozitiv în NATO.

Noi contribuim activ la consolidarea posturii NATO de descurajare și apărare, atât pe teritoriul propriu, cât și pe teritoriul altor state și aici aș da drept exemplu foarte bun prezența noastră în Polonia.

În același timp, România menține o contribuţie substanțială la operațiile şi misiunile aliate, și aici exemplul cel mai elocvent este, sigur, prezența noastră în Afganistan. În Afganistan suntem foarte prezenți, militarii noștri sunt foarte respectați și fac o treabă excelentă acolo. Toate aceste eforturi confirmă importanța pe care o acordăm solidarităţii aliate şi unei abordări cuprinzătoare a riscurilor.

În același timp, suntem deplin conștienți că aceste contribuții sunt absolut necesare în actualul context, un context marcat de încălcări ale dreptului internațional și de utilizarea forței militare, inclusiv în vecinătatea noastră.

Procesul de adaptare a NATO la aceste noi realități este în desfășurare și trebuie să continue. O postură de descurajare şi apărare credibilă şi eficientă este esențială pentru a răspunde amenințărilor complexe.

Obiectivul este asigurarea implementării depline a măsurilor convenite, prin efort colectiv, sigur, și de o manieră coerentă și susținută.

Apărarea pe flancul estic și în regiunea Mării Negre, care ne interesează extrem de mult, trebuie să rămână o prioritate, cu atât mai mult cu cât situația de securitate din zona noastră reprezintă o sursă de preocupare majoră pentru NATO.

Am discutat cu domnul Secretar General despre progresele înregistrate în implementarea prezenței aliate înaintate în regiunea noastră. Pe baza acestora, vom acționa în continuare pentru consolidarea Brigăzii Multinaționale de la Craiova, pentru asigurarea unei prezențe constante a navelor aliate în Marea Neagră, foarte important în această perioadă, precum și pentru stabilirea unor aranjamente militare de comandă și control cât mai eficiente.

Aceste măsuri fac parte dintr-o abordare strategică, pe termen a lung, o abordare care privește întreaga regiune a Mării Negre, care este, evident, de o importanță majoră pentru noi, dar prin implicarea noastră, prin efortul nostru am reușit să facem pe toți aliații să înțeleagă importanța acestei regiuni a Mării Negre, și am reușit.

În același timp, am susținut importanța continuării unui sprijin activ al NATO pentru partenerii săi care sunt vizați de ameninţări, fie de natură convențională, fie de natură hibridă.

Nu în ultimul rând, în contextul deținerii Președinției Consiliului Uniunii Europene, am abordat relația NATO cu Uniunea Europeană. Amândoi suntem de părere că este nevoie a) de o colaborare, cooperare strânsă; b) de o implicare şi de o parte şi de alta în proiecte care se completează reciproc şi nu se concurează reciproc. Noi credem că o abordare serioasă, de perspectivă, solidă – este o abordare de tip complementar care creează sinergii. Din poziția de stat puternic, dedicat în egală măsură proiectului european şi consolidării în continuare a NATO, şi foarte important, a relației transatlantice, România va valorifica toate oportunitățile pentru susținerea dezvoltării Parteneriatului Strategic între NATO şi Uniunea Europeană.

Vă mulţumesc!

Secretarul General al NATO, domnul Jens Stoltenberg: Mulțumesc, domnule Președinte, prietenul meu Klaus!

Este o mare plăcere să mă aflu din nou la București, într-adevăr, și aș dori, de asemenea, să îți mulțumesc pentru angajamentul puternic, personal către alianța noastră și securitatea transatlantică și cooperarea transatlantică și pentru calitățile de conducere de care dați dovadă în NATO.

Încă o dată vă mulțumesc pentru că m-ați primit aici la București! Tocmai am avut o întâlnire excelentă, am discutat o grămadă de chestiuni care sunt foarte importante pentru toți aliații. NATO se adaptează la mediul de securitate mai imprevizibil, mai nesigur, și România este de mare importanță în acest context.

Așadar, mulțumesc pentru contribuția României la adaptarea NATO pentru a putea reacționa la mediul de securitate mai complex. Anul acesta, România aniversează 15 ani în calitate de membru NATO și, astăzi, contribuiți la efortul nostru de apărare comună în multe maniere și în foarte multe locuri diferite. În Afganistan, sute de militari români ajută la stabilizarea țării și a împiedica acesta să devină un adăpost al teroriștilor.

Militarii români contribuie și în alte părți. KFOR, de exemplu, tot așa, stabilitate la descurajare. Aici, în România, găzduiți o bază de apărare antibalistică. Aveți contribuții esențiale și la securitatea regiunii Mării Negre, inclusiv Brigada Multinațională, condusă de România, de la Craiova, Poliție Aeriană și o prezență puternică navală.

Trebuie să investim, într-adevăr, în Apărare, pentru a crește securitatea într-o lume mai periculoasă. Așadar, salut planurile României de a cheltui 2% din PIB și de a-și moderniza forțele armate în următorul deceniu. Capabilitățile moderne și contribuțiile dumneavoastră la misiunile și operațiile noastre fac NATO mai puternică și fac România mai sigură.

De asemenea, vă felicit pentru prima Președinție a Consiliului Uniunii Europene. Mulțumesc României pentru că a făcut din cooperarea dintre NATO și Uniunea Europeană o prioritate pentru Președinția dumneavoastră!

Domnul Președinte Klaus Iohannis și cu mine am discutat, de asemenea, și Tratatul INF. Rusia a implementat un nou tip de rachetă, care încalcă Tratatul. Această rachetă, SSC-8, are capacitate nucleară, este dificil de depistat, poate ajunge în orașele europene.

La întâlnirea din decembrie a miniștrilor de externe NATO, Statele Unite ale Americii, care sprijină, sigur, toți aliații, au anunțat că vor da Rusiei 60 de zile la dispoziție pentru a reveni în limitele tratatului. Această perioadă expiră în două zile și, din nefericire, constatăm că nu există nici un semn de progres în această direcție.

Trebuie să ne pregătim, deci, pentru o lume fără Tratatul INF și autoritățile militare NATO au început deja să se intereseze de consecințe. NATO trebuie să mențină un element eficient de descurajare, precum și o apărare foarte credibilă și puternică.

Trebuie să avem în vedere însă și noi inițiative, pentru că o nouă cursă a înarmărilor nu ar fi în interesul nimănui.

Așa cum ați menționat, am vorbit și de Afganistan. Toți aliații sprijină o pace condusă și păstrată de afgani. Salutăm în mod special eforturile reprezentantului special al SUA, domnul Khalilzad în acest sens. Situația din Afganistan a reprezentant și una dintre temele de discuție în cadrul întâlnirii mele cu domnul ministru Pompeo, de săptămâna trecută.

NATO continuă să creeze condițiile pentru rezolvări pașnice. Trupe din 39 de state contribuie la aceste eforturi, mai bine de jumătate provenind din alte state aliate, în afară de SUA. Am pornit împreună pe acest drum și vom rămâne împreună până când va fi momentul potrivit pentru a ne retrage trupele. Afganistanul va fi un subiect important în cadrul întâlnirii miniștrilor apărării NATO, care va avea loc la Bruxelles în luna februarie.

Am discutat și angajamentul continuu față de politica ușilor deschise, și vreau să felicit atât Skopje, cât și Atena. Felicit și Prim-ministrul Tsipras, și Prim-ministrul Zaev pentru curajul și pentru calitățile de lideri, pentru că au reușit să rezolve și să facă problema numelui țării să fie ceva de domeniul trecutului. Acum, privim către viitor. Mă aștept ca toți cei 29 de aliați să semneze protocolul de aderare curând. Apoi, Skopje va lua parte la două reuniuni ca invitat.

Odată ce toți 29 aliați au ratificat protocolul, vom putea să urăm bun venit Republicii Macedonia de Nord ca cel de-al 30-lea membru al NATO. Acest lucru va consolida pacea și stabilitatea în regiune și Europa per total.

Domnule Președinte Iohannis, vă mulțumesc încă o dată pentru angajamentul puternic al României către NATO! Aștept cu nerăbdare să vă primesc la întâlnirea liderilor țărilor aliate din acest an.

Sesiune de întrebări și răspunsuri:

Jurnalist: O întrebare comună, cum văd NATO și România atât din perspectiva intereselor sale strategice, cât și în calitate de Președinție în exercițiu a Consiliului UE, evoluția apărării europene, în așa fel încât ea să nu concureze cu NATO și mai ales să nu provoace o dezbinare transatlantică, așa cu, vedem și în anumite discursuri de la Washington din partea Președintelui Trump?

Secretarul General al NATO, domnul Jens Stoltenberg: Eu mă bucur foarte mult de eforturile de apărare ale Uniunii Europene pentru că acestea ajută la dezvoltarea de noi capacități militare și rezolvă o parte din fragmentarea industriei de apărare europene și, de asemenea, îmbunătățesc cheltuielile pentru apărare. Și Uniunea Europeană, și NATO colaborează mai strâns acum decât în orice alt moment din trecut. În același timp, este important de reținut că eforturile UE pentru apărare sunt complementare și nu concurente cu ale NATO. Trebuie să ne fie clar că Uniunea Europeană nu are cum să înlocuiască NATO. Unitatea europeană nu se poate substitui unității transatlantice. NATO rămâne piatra de temelie a securității europene, îndeosebi după Brexit. 80% din cheltuielile de apărare ale NATO vor proveni de la aliați care nu sunt membri UE. Patru din grupurile de luptă din zona Baltică și Polonia vor fi conduse de aliați NATO non-membri UE, adică SUA, Canada și Marea Britanie. Eforturile UE pentru apărare trebuie, deci, să fie complementare și nu concurente cu cele ale NATO, trebuie să evităm suprapunerile, trebuie să ne asigurăm că întărim, nu slăbim legătura transatlantică. Ca o modalitate de a întări pilonul european în interiorul NATO, suntem foarte bucuroși, repet, salutăm eforturile UE în direcția apărării.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Domnul Secretar General v-a dat un răspuns exhaustiv, nu aș vrea să reiau decât două idei foarte importante, complementaritatea eforturilor de modernizare, de dotare între NATO și Uniunea Europeană este vitală. Nu își dorește nimeni, și asta pot să vă spun fiindcă am discutat și în Consiliul European și în discuții bilaterale și informale cu lideri europeni, nu-și dorește nimeni să creeze o competiție, o concurență între NATO și Uniunea Europeană. Noi toți ne dorim să facem în așa fel încât proiectele pe care le are NATO și proiectele care se dezvoltă în Uniunea Europeană să fie complementare, adică să se întărească reciproc, nu să concureze. A doua chestiune, au fost voci, știți foarte bine, care, la un moment dat, au afirmat că Europa face prea puțin pentru apărarea proprie. Ei, iată, acum face și cred că acest efort este și important, și vizibil și va fi un beneficiu net pentru NATO. Faptul că Uniunea Europeană a dezvoltat proiecte comune cum este PESCO, arată că noi am înțeles că trebuie să jucăm un rol foarte important în NATO, încă o dată, în NATO, nu în locul NATO sau paralel cu NATO, și cred că acesta este un lucru bun. Până la urmă, burden sharing, adică alocarea de fonduri pentru dotare, pentru modernizare, trebuie să creeze și proiecte noi, proiecte care vin să îmbunătățească inclusiv pilonul european al NATO și asta se întâmplă.

Jurnalist: O întrebare pentru amândoi, pentru că v-am tot auzit vorbind despre această alocare. Știm foarte bine, și noi avem angajamentul de 2% din PIB pentru apărare, însă reușim să cheltuim undeva la 1,8% și, în plus, achizițiile important sunt tot amânate și v-aș da un simplu exemplu: suspendarea licitației pentru corvete. V-aș întreba, domnule Secretar General, care este opinia NATO cu privire la această chestiune cu amânarea achizițiilor importante și, domnule Președinte, ce am putea face să rezolvăm această problemă?

Secretarul General al NATO, domnul Jens Stoltenberg: Mai întâi de toate, aș vrea să spun că mă bucur să văd creșterea semnificativă a cheltuielilor pe care am văzut-o în România, în ultimii ani, este un lucru care e de mare ajutor pentru a îmbunătăți situația și asigură României mai multe fonduri pentru a investi în capacități moderne, a-și dota forțele armate, a-și pregăti oamenii, a-și finanța contribuția la operațiunile NATO, și în Afganistan, și în Kosovo și prin alte părți. Așa că sunt bucuros să văd o creștere mare a cheltuielilor pentru apărare. În al doilea rând, în ceea ce privește planul de a atinge 2%, înțeleg că cifra este așteptată pentru 2019 și mă aștept ca toată lumea să se țină de cuvânt în vederea cheltuirii de 2% pentru apărare și România este foarte aproape și sper că anul acesta va reuși să atingă, într-adevăr cei 2%. Constatăm că din ce în ce mai mulți aliați investesc mai mult în apărare din 2016 încoace, și Canada a adăugat 41 de miliarde în plus la bugetul de apărare. Și, pe baza planurilor naționale pe care le-am primit de la aliați, ne așteptăm ca această cifră să crească la 100 de miliarde dolari până la sfârșitul anului viitor. Așa că face progrese în această direcție, România este și ea parte a acestui progres și sper că veți reuși să astupați acest gol

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: România s-a angajat să cheltuiască 2% din PIB pentru apărare. Asta este o sumă intensă, care este pusă la dispoziția apărării și în CSAT am luat aceste chestiuni în discuție de la început și ne-am dat seama că avem o mare oportunitate de tip strategic aici. Putem, pentru dată de mulți, mulți ani încoace să abordăm înzestrarea, dotarea armatei din punct de vedere strategic pe termen mediu, aproape lung. Avem un plan pentru 10 ani. Asta face posibile achiziții care până acum nu au fost deloc la îndemâna Ministerului Apărării sau a Armatei. Avem programele de înzestrare strategică și suntem dispuși noi, în România, să ducem aceste înzestrări la bun sfârșit. Unele au demarat foarte bine și sunt în desfășurare. Deci nu trebuie să spunem că nu se întâmplă nimic. Se întâmplă, avem programe strategice în desfășurare. Sigur, neavând practic de la Revoluție încoace exercițiul unor mari programe de înzestrare de tip strategic, lucrurile se mișcă parțial mai greu. Nu poţi să aștepți de azi pe mâine ca departamente care s-au ocupat mai degrabă de achiziții mai mici, dintr-odată, să fie superperformante la achiziții strategice mari. Asta este, apar sincope, apar probleme neprevăzute şi toate acestea trebuie depăşite. În CSAT am discutat, în fiecare an, cum adaptăm aceste programe strategice, suntem în grafic. De ce nu se progresează chiar pe corvete este o întrebare la care, probabil, o să vă răspundă mai bine Ministerul Apărării. Din punctul meu de vedere, lucrurile din punctul de vedere al CSAT sunt clare, Guvernul, în speţă, Ministerul Apărării trebuie să livreze şi sper că această abordare se găseşte şi la Ministerul Apărării. Răspunsul concret la licitaţia cu corvetele o să-l primim, probabil, când ministerul primește răspuns la acea sesizare pe care au făcut-o având – zic ei – nişte elemente de incertitudine. Dar, în ansamblu, noi ştim ce vrem. Avem la dispoziţie fondurile, fiindcă este un angajament al României, nu este un angajament doar al Guvernului sau doar al CSAT, este un angajament al României şi vom duce aceste lucruri la bun sfârşit.

Jurnalist: O întrebare pentru domnul Secretar General. Vreau să vă rog să comentați pe tema detenției canadienilor din China. Este vorba de o problemă mai largă de securitate internațională? Vă interesează ca secretar General NATO?

Secretarul General al NATO, domnul Jens Stoltenberg: Urmăresc cu mare atenție și cu îngrijorare acest caz. Aliații NATO, inclusiv Canada și Statele Unite ale Americii, au transmis clar că cei doi canadieni reținuți în decembrie trebuie eliberați. Fac apel la Beijing să ia în considerare preocupările Canadei. Să nu uităm că NATO se bazează pe valori fundamentale precum libertatea individuală, democrația, statul de drept; de acea urmărim acest caz cu foarte mare îngrijorare. NATO așteaptă ca cetățenii săi să fie tratați corect, respectând procedurile legale. Este un lucru exprimat de mulți dintre aliați și ne interesează într-adevăr foarte mult ca acei cetățeni care au fost reținuți în decembrie să fie tratați corect, în spiritul legii.