Privind „săltarea” dlui Călin Georgescu, candidatul care a câștigat primul tur al alegerilor prezidențiale. Câteva premise. Nu România se face de râs. Statul din România, reprezentanții lui, da, scrie profesorul universitar Radu Baltasiu pe facebook, preluat de Romanian Global News.

România nu are stat, dovadă educația, energia, starea industriei, transporturile, penetrarea totală a structurilor de către inamicul nr. 1 al integrității teritoriale și al Constituției, la cel mai înalt nivel. Și nu cred că cei de la butoane, Smardoiu, brațul înarmat al urmașei Ștefan Gheorghiu – SNSPA, au vreo rușine. Bun.

2. E clar că România este astăzi cum era Berlinul în anii 60, când serviciile comuniste, în cap cu cele rusești, să băteau aproape pe față cu celelalte, ale statelor democratice. România este AZI al doilea conflict deschis din Europa, după cel din Ucraina. Numai că la noi nu e cu tancuri și are loc între mișcarea globalistă, care convine AICI de minune Rusiei, cu, probabil, cele care ar trebui să asculte de noul președinte american, la care se vor fi raliat ce a mai rămas patriotic în ale noastre.
3. Mișcarea a început printr-o lovitură sub centură dată inclusiv intereselor americane prin anularea alegerilor în România, pentru păstrarea României ca societate și cu statul captive intereselor „globaliste”, războinice, „verzi”, tocătoare de fonduri publice nelimitate etc. etc. . Cum serviciile americane până acum au servit orice altceva decât interesele SUA, și sunt în curs de reorganizare (CIA e în plină de restructurare, ca și FBI) sub mătura și fărașul noilor lor directori, e limpede că acestea nu au o prezență satisfăcătoare în teatre precum România.
4. Geografia a avut mereu drepturi și putere. A dat putere și a generat atracție strivitoare, uneori. E cazul Gurilor Dunării și al Strâmtorilor. Primele ar trebui să fie controlate de România, stat NATO, celelalte, de Turcia lui Erdogan. (Ori noi tocmai doream să le dăm, zilele astea, unor interese austriece). În momentul de față acestea pot fi interesante pentru SUA lui Trump în măsura în care America înțelege că istmul ponto-baltic constituie„ultima frontieră” a înaintării rusești în Europa (de care nu se poate despărți, chiar dacă de Comisia Europeană poate!). Și tot acestea sunt coridorul de înaintare al Chinei în Europa și nu numai. Dacă administrația Trump „vede”, atunci ceea ce se întâmplă acum în România ar trebui să fie de netolerat din toate punctele de vedere, inclusiv al structurilor de forță. Dacă. Altfel, prin UDMR/Fidesz/Orban care fac jocul Rusiei + Comisia Europeană, România va deveni irelevantă ca promontoriu geopolitic, urmând a fi înglobată și, eventual, împărțită, între factorii activi geopolitici, care nu sunt pro-americani, decât parțial și de conjunctură (Orban – visul lui prim e Ungaria mare, nu familia, nici credința, astea sunt pe locul al doilea, sau pe niciunul).
5. Aceasta ar fi cea mai mare înfrângere geopolitică a SUA de după al doilea război mondial, mai mare decât retragerea din Afganistan, tocmai pentru că este în Europa. Ar însemna capitularea democrației în fața dictaturii! Ar mai însemna slăbirea capacității de „supraveghere” a canalului chinez de intrare din Sudul Europei, și lăsarea Ungariei ca „gatekeeper”, care joacă, de fapt, cu alții, și Turciei, care nu se mai simte atât de „îndatorată” platformei euro-atlantice, având propriile vise de mărire.