Iată ce a putut să declare preşedintele Consiliului Judeţean Iaşi, Costel Alexe:
“Construcția primului pod între România şi Republica Moldova…va asigura nu doar o legătură rutieră între ȚĂRILE noastre, ci va uni comunităţi…”
Alexe a spus o prostie, ca să nu spun o ticăloșie. Care “țări”, se întreabă George Scarlat pe facebook, preluat de Romanian Global News.

ȚARA este numai una, este România! De când este “țară” Republica Moldova?
Nu știu dacă este o scăpare din partea lui Costel Alexe sau dovada ignoranței sale. El folosește limbajul stataliștilor moldoveniști. Republica Moldova e “țară”, moldovenii sunt “popor”. Bineînțeles, un “popor” diferit de poporul român. Până de curând și “moldoveneasca” era limbă.
Nu este corectă nici folosirea termenului “Moldova”, în loc de Republica Moldova. Din punct de vedere al dreptului internațional, România este unicul succesor al Moldovei, care a avut continuitate statală până în momentul când s-a unit cu Țara Românească și a fondat statul român.
Republica Moldova nu este succesoarea Moldovei, ci este succesoarea Uniunii Sovietice. A și participat la masă succesorală după dispariția URSS, de exemplu a primit niște avioane MIG ale armatei sovietice, precum și baze de odihnă și tratament la Marea Neagră, pe care însă ucrainenii nu mai vor să le dea.
Pretenția că “Moldova” ar fi “țară” sau și mai abitir, că Republica Moldova ar fi succesoarea Principatului Moldova, poate ascunde și pretenții la adresa României. Iată în foto pe Vladimir Putin, dăruindu-i simbolic lui Igor Dodon, fostul președinte pro-rus al Republicii Moldova, o hartă cu Moldova Mare, care se întinde și peste județele din estul României.
Peste Prut aceste nuanțe sunt extrem de importante, deoarece acolo adevărata luptă este cea identitară. “A fi sau a nu fi” român. Restul sunt povești.
Termenii “Moldova” în loc de Reoublica Moldova precum și “țară” și “popor” sunt folosite insistent nu doar de către moldoveniștii sovietici, ci și de cei cu mască europeană, protejații României.
Din nefericire, acești termeni sunt preluați și în România, fie din ignoranță, fie deliberat, de către cei care regurgitează prostia că “identitatea națională naște naționalism, care ne scoate din Occident”.
Toate eforturile pe care România le face pentru Republica Moldova au motivația identității naționale comune. Dacă “moldovenii” sunt un popor, atunci care ar mai fi sensul acestor eforturi?
De ce nu am ajuta mai degrabă Albania, aliata noastră din NATO? Mai ales că si în Albania trăiește o importantă comunitate de aromâni. Am fost în vizită la ei, la Diviaka, unde este o școală românească finanțată de statul român și la Korce (Curceaua) unde România a construit o biserică pentru aromâni.