Proteste masive anti-război în Israel pe fondul intensificării conflictului cu Iranul
În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, echipajele bombardierelor care survolau Germania erau experți în armament antiaerian. Am citit relatări în care piloții și echipajul erau capabili să-și prezică locația în funcție de cantitatea și varietatea focului antiaerian pe care îl primeau, se arată într-o analiză a lui David Manney via PJMedia.com tradusă și adaptată de Bogdan Munteanu pe https://opozitia.net și preluat de Romanian Global News.
Relatări precum acestea au dat naștere la expresii populare pe care le folosim astăzi. În acest caz, dacă focul antiaerian lumina cerul, știai că te aflai deasupra țintei. Nimeni nu irosea proiectile pe cerul gol; cu cât te apropiai mai mult de lovirea unei ținte de mare valoare, cu atât focul era mai intens.
Robert F. Kennedy Jr., secretarul pentru sănătate și servicii sociale al președintelui Donald Trump, se confruntă cu un foc antiaerian atât de intens, încât ar putea merge pe jos de la New York la Washington, D.C. fără să-și atingă picioarele de pământ. Indiferent de partid, senatorii din ambele partide l-au distrus; mass-media a transformat vocea lui tensionată într-o poantă, iar cel mai rău lucru pentru oricine a fost că propria lui familie i-a cerut public să demisioneze, imediat, în cor.
Ori de câte ori vedem astfel de atacuri verbale coordonate, știm că Kennedy se apropie de ceva exploziv, ceva ce elitele de la Washington sunt disperate să țină ascuns.
O audiere care nu a avut niciodată legătură cu întrebările
Ședința Comisiei pentru finanțe a Senatului, pe hârtie, trebuia să acopere subiecte care nu erau altceva decât o ședință obișnuită.
Realitatea, însă, a fost (parafrazând-o pe Hillary Clinton) o suspendare în masă a convingerilor. Kennedy a fost interogat de senatori care simțeau cu siguranță că ar putea avea în fața camerelor de filmat momentul decisiv pentru cariera lor.
Kennedy a fost interogat dur pentru că a concediat-o pe directoarea CDC, Susan Monarez, a desființat comisia consultativă pentru vaccinuri, a anulat contracte în valoare de 500 de milioane de dolari pentru ARNm și a restricționat vaccinarea copiilor și a femeilor însărcinate.
Întrebările erau pline de dispreț.
Bill Cassidy, republican din Louisiana și medic, l-a acuzat pe Kennedy că le-a refuzat oamenilor vaccinurile.
Democrații l-au tratat ca pe un om de știință nelegiuit, care trăiește în propriul castel, predispus la fulgere și fiind în centrul suspiciunilor poliției locale în legătură cu jafurile de morminte.
Dar ascultați cu atenție: … stați, nu e nevoie să ascultați cu atenție din cauza tuturor strigătelor pline de ură neîmpăcată. Mai bine reduceți volumul și activați subtitrările. E mai ușor așa.
Să o luăm de la capăt.
Dar citiți cu atenție subtitrările: Întrebările nu erau chiar despre medicină; erau despre putere. Secretarul Kennedy a lucrat pentru demontarea unui sistem care prosperă pe seama crizelor, contractelor și profiturilor din „ușile turnante”. Pedeapsa lui nu a fost rezultatul muncii sale asidue, care a scos în evidență erorile. În schimb, a fost pedepsit pentru simplul fapt că a atins pomul cu bani.
Această acțiune explică singură criticile.
Critici din partea ambelor partide
Ați văzut vreodată republicani și democrați patinând cu un ritm și o emoție care i-ar face geloși pe Torvill și Dean? De obicei, nu pot aplauda în același ritm, nici măcar o dată!
Dar împotriva secretarului Kennedy, s-au mișcat ca și cum ar fi fost baterii de artilerie coordonând o soluție de tragere asupra aceluiași avion bombardier.
De ce?
Pentru că ambele părți știu ce se va întâmpla dacă ideile sale prind rădăcini.
De exemplu, ce se întâmplă când americanii încep să întrebe de ce contractele experimentale au fost impuse prin ordine de urgență, dacă oamenii încep să ceară chitanțe pentru ceea ce li s-a promis și le compară cu ceea ce s-a livrat? Dacă oamenii își dau seama că departamentul lor de sănătate publică s-a transformat într-un cartel politic, implicațiile ar fi uriașe.
Washingtonul poate supraviețui și a supraviețuit alegătorilor furioși: un lucru care este mortal pentru ei este expunerea.
Incendiu în familie: panica dinastiei
Apoi, ca într-un roman al lui Joan Collins, a urmat spectacolul trădării familiale. Joe Kennedy III a decis să-și numească unchiul un pericol pentru fiecare american; Kerry Kennedy l-a etichetat ca incompetent, iar Caroline și Jack Schlossberg și-au strigat relevanța cu dezaprobări zgomotoase.
Cu o imagine atât de înfricoșătoare pentru cei cărora le pasă, Camelotul însuși se prăbușea, în timp ce titlurile ziarelor strigau „Kennedy Feud”.
Ați văzut vreodată o dispută familială? În principiu, acestea urmează aceeași formulă: certuri între membrii familiei, care duc la vărsare de sânge. Când vărsarea de sânge ajunge, însă, să fie difuzată ca ceva din „Jersey Shore”, nu puteți să nu vă întrebați dacă familia protejează ceva, nu-i așa?
De zeci de ani, numele Kennedy a fost un brand protejat pentru ortodoxia liberală. Este o dinastie care nu-și poate permite în niciun caz ca unul dintre membrii săi să stea umăr la umăr cu președintele Trump în timp ce acesta demolează instituțiile sacre ale birocrației din domeniul sănătății publice.
Dacă RFK Jr. este într-adevăr ținta, așa cum cred eu că este, atunci dinastia se asigură că criticile vor fi suficient de puternice și de zgomotoase încât să acopere orice ar fi expus.
Media trage cu armele automate
Ceea ce urmează este doar o mică parte din ceea ce se întâmplă „acolo”.
• Bill Maher l-a batjocorit pe HBO, numind apariția sa în Senat un dezastru.
• The Daily Beast a lansat etichetele obișnuite de „nebun”, ca niște rachete de semnalizare din F-14 Tomcat al lui Tom Cruise, ajutându-l să evite un avion de vânătoare de generația a 5-a.
• Peste o mie de membri actuali și foști ai personalului HHS au semnat o scrisoare în care îl condamnau.
• Reporterii mainstream au analizat cu bucurie discursul său ezitant, ignorând starea sa neurologică, cu care se luptă de ani de zile.
Vedem în timp real cum rolul mass-media se schimbă de la analiză la suprimare.
Stânga nu este îngrijorată de o singură audiere, ci de ceea ce va urma dacă Kennedy supraviețuiește barajului; va deschide dosarele și va scoate la lumină decenii de contacte? Ce se va întâmpla dacă poporul american va afla cât de dependentă este mlaștina de profiturile generate de frică?
Criticile intense nu sunt doar zgomotul unei mass-media complice; sunt un semnal de avertizare din partea unei industrii care a protejat ortodoxia din jurul sănătății publice timp de decenii.
Speculații: Ce ascund?
Este o întrebare care se pune practic de la sine: Ce urmărește Kennedy care îngrozește atât de tare mlaștina?
Ar putea fi legăturile financiare dintre firmele farmaceutice și agențiile guvernamentale de sănătate, știți, cele cu ușa rotativă, care îi împing pe directori să aprobe contracte într-un an și să încaseze opțiuni pe acțiuni în anul următor? Ce ziceți de datele îngropate în arhivele CDC care arată cât de fragile erau de fapt unele dintre recomandările din era COVID? Există dovezi că „știința” a fost modelată nu de descoperiri, ci de politică, sondaje și salarii?
Poate, doar poate, este vorba de toate cele de mai sus.
Poate că criticile au scopul de a-l împiedica să dezvăluie adevărul: dovezi că America a fost înșelată în timpul pandemiei și că această înșelăciune a fost profitabilă din punct de vedere financiar.
Gândurile mele: Ceea ce nu am menționat a fost cât de confuză s-a dovedit a fi acea perioadă; nimeni nu știa nimic și toți eram speriați. Ei bine, nu pot spune că toți eram speriați. Am avut momente de incertitudine până când am aflat mai multe despre COVID, iar apoi am sperat că înțeleg mai bine cu ce ne confruntam.
Dacă nu este ceva ce nu-ți poți permite să pierzi, nu tragi toate proiectilele din baterie asupra omului, decât dacă acesta zboară direct deasupra ta.
Variabila Trump
Există un alt motiv pentru furie: Kennedy nu pilotează singur bombardierul; el afișează bannerul lui Trump pe suprafața exterioară a bombardierului. În loc de desenul unei femei voluptoase și frumoase numită „Mabel”, Kennedy are un banner MAGA.
Fiecare atac asupra lui Kennedy este și un atac asupra președintelui Trump; când vedem un titlu despre un accident feroviar al lui Kennedy, știm că face parte din obiectivul de a lovi cabinetul lui Trump.
Washingtonul înțelege că, dacă Kennedy reușește în această misiune, Trump lovește direct una dintre cele mai protejate fortărețe ale mlaștinii.
De aceea, focul care se abate asupra lui Kennedy este atât de intens.
Gânduri finale
Uneori, cerul european liniștit era confundat cu siguranța de către echipajele bombardierelor. Știau că, dacă armele erau silențioase, probabil că erau departe de țintă.
Secretarul HHS, Robert F. Kennedy Jr., nu zboară prin cerul liniștit; el zboară printr-o furtună de trasoare, explozii și orice altceva iese din spatele celor îngrijorați de ceva. Senatorii, elitele mass-media și propria sa familie încearcă să-l doboare, să-l reducă la tăcere.
Lecția noastră nu ar fi putut avea un răspuns mai clar, cu excepția cazului în care RFK Jr. ar fi peste țintă.
Ce vreau să știu este: RFK Jr. va rămâne pe curs suficient de mult timp pentru a dezvălui ceea ce mlaștina nu vrea să vedem? Am verificat și am constatat că nu port o pălărie din folie de aluminiu pentru a împiedica semnalul să-mi intre în cap. Dacă am dreptate în privința asta, atunci mlaștina politică americană este la fel de adâncă și coruptă ca orice guvern din orice perioadă.
Oricât de înfricoșător ar fi acest concept, mă rog să avem oamenii potriviți care să găsească locul din mlaștină marcat cu un X și să înceapă să sape. Poate dura ani de zile, dar răspundeți la această întrebare: țara noastră merită efortul? Glonțul acela a ratat capul lui Trump din cauza unui plan divin care ne-a dat războinicii necesari pentru a curăța în sfârșit Washingtonul?
Cred că vom afla după numărul de țipete de fiecare dată când un membru al administrației Trump deschide o ușă încuiată.