Profesorul Stephen Walt, de la Universitatea Harvard, susține că prelungirea războiului din Ucraina este rezultatul unor erori strategice comise de toate cele trei părți principale – Rusia, Ucraina și Statele Unite. În analiza sa, publicată în Foreign Policy, Walt argumentează că nici Moscova, nici Kievul și nici Washingtonul nu au reușit să își atingă obiectivele inițiale, iar continuarea conflictului produce costuri tot mai mari fără o perspectivă clară de victorie decisivă, transmite Romanian Global News.

Rusia a greșit inițial prin presupunerea că invazia va fi rapidă, în timp ce administrația Biden ar fi supraestimat efectul sancțiunilor economice asupra Moscovei. La rândul său, conducerea ucraineană ar fi supraestimat șansele contraofensivei din 2023. Walt respinge și ideea că Ucraina ar fi rămas fără capacitatea de a continua lupta: sprijinul european, ajutorul american, rezistența armatei și capacitatea de inovare militară au permis Kievului să reziste mult peste așteptările inițiale.
În același timp, Walt apreciază că avantajul militar s-a deplasat din nou spre Rusia, într-un război de uzură în care niciuna dintre părți nu poate impune complet voința celeilalte. Situația este structural mai dificilă pentru Ucraina, din cauza diferențelor de populație și de capacitate industrială față de Rusia. Pe măsură ce conflictul se prelungește, armele devin mai letale, obiectivele atacurilor se extind, iar implicarea actorilor externi crește. Walt indică drept exemple participarea trupelor nord-coreene alături de Rusia și sprijinul financiar, militar și informațional acordat Ucrainei de SUA și UE.
Costurile războiului se extind și asupra Europei și Statelor Unite. Europa suportă o parte importantă a costurilor economice ale sprijinului pentru Ucraina, iar dificultățile economice pot fi exploatate politic de partidele populiste. Rusia, la rândul ei, suportă costuri militare și economice și devine mai dependentă de China. În viziunea lui Walt, această situație poate servi intereselor Beijingului, deoarece resursele și atenția strategică ale Occidentului rămân concentrate asupra Europei.
Una dintre principalele critici ale profesorului Harvard vizează politica SUA, despre care afirmă că nu a exercitat simultan presiuni asupra Kievului și Moscovei. În cazul administrației Biden, Walt consideră că Washingtonul a acordat prea puțină atenție preocupărilor ruse privind extinderea NATO și a susținut obiective ucrainene maximaliste, inclusiv recuperarea Crimeei. În cazul administrației Trump, el identifică eroarea opusă: presiunile exercitate asupra Kievului pentru acceptarea unui acord ar fi putut oferi Rusiei o poziție prea favorabilă.
Soluția propusă de Walt este ca SUA să își asume explicit rolul de mediator și să condiționeze sprijinul militar pentru Ucraina. Washingtonul ar trebui să continue să ajute Ucraina să se apere, inclusiv împotriva atacurilor cu rachete, dar să folosească ajutorul militar și instrumentele economice pentru a determina Kievul să renunțe la anumite obiective pe care Walt le consideră nerealiste.
În viziunea sa, Ucraina nu ar putea recupera militar Crimeea și cea mai mare parte a Donbasului, iar perspectiva aderării la NATO ar trebui abandonată. În schimb, Walt susține păstrarea perspectivei aderării Ucrainei la UE, menținerea unei armate suficient de puternice pentru descurajarea Rusiei și libertatea Kievului de a dezvolta relații comerciale, economice și militare cu alte state. Frontiera viitoare dintre Ucraina și Rusia ar urma să fie stabilită prin negocieri.
Concluzia centrală a analizei este că prelungirea războiului nu oferă garanția unei soluții militare decisive, în timp ce costurile umane, economice și geopolitice cresc pentru toate părțile. Walt consideră că Washingtonul dispune încă de cele mai importante instrumente pentru a împinge conflictul către negocieri, dar observă că, în prezent, nu există semne clare că administrația americană ar fi pregătită să facă pasul către o negociere de amploare.