Pe 26 august 2026, Asociația Patria Prima a depus la Tribunalul București, Secția a II-a de contencios administrativ și fiscal, o plângere împotriva Administrației Prezidențiale. Dosarul are numărul 35706/3/2026. Nu cerem bani. Cerem documente pe care legea obligă instituția să le dea și pe care instituția a hotărât că nu le dă, scrie Asociația ” Patria Prima” pe https://www.patriaprima.org, preluat de Romanian Global News.
Povestea începe cu o întrebare simplă. Mirabela Grădinaru, partenera președintelui Nicușor Dan, apare de un an la evenimente organizate de Administrația Prezidențială, la Palatul Cotroceni și în străinătate, sub un proiect numit „România în Lumină”. Comunicatele oficiale ale instituției o numesc „Prima Doamnă a României”. Dreptul românesc nu cunoaște această calitate. Nu există în Constituție, nu există în Legea 47/1994 privind serviciile din subordinea Președintelui, nu există în niciun act normativ. Soția sau partenera președintelui nu are statut, nu are atribuții, nu are buget și nu are mandat să reprezinte pe nimeni. Așa că am întrebat.
Ce am cerut
Pe 9 iulie 2026 am trimis Administrației Prezidențiale o cerere în baza Legii 544/2001, legea accesului la informații de interes public. Zece puncte: actul intern prin care a fost înființat proiectul „România în Lumină”, departamentul care îl coordonează, calitatea formală a doamnei Grădinaru în proiect (act de numire, funcție, remunerație) sau, în lipsa unei funcții, temeiul legal pe baza căruia o persoană fără calitate oficială folosește personalul, logistica, protocolul și comunicarea publică a instituției, bugetul proiectului defalcat pe categorii, contractele și achizițiile, cine administrează conturile de social media, lista ONG-urilor partenere și criteriile de selecție, minutele evenimentelor, costul fiecărui eveniment ținut la Cotroceni și costurile deplasării la Summitul NATO de la Ankara din 8 iulie 2026.
Multumim mult celor ce ne sustin si doneaza si daca doriti, puteti contribui aici, alegand orice metoda va este la indeamana. Orice leu conteaza si ne permite sa ne extindem! Vom publica trimestrial veniturile si cheltuielile, ca pana acum, pentru ca asa este normal sa functioneze un ONG.
Legea spune că răspunsul vine în 10 zile, prelungibil la 30 pentru cereri complexe (art. 7 alin. 1 din Legea 544/2001). Instituția a prelungit termenul. În adresa de prelungire a invocat „art. 7 alin. (1) din Legea nr. 577/2001”, un act care nu are nicio legătură cu accesul la informații. Am notat și am mers mai departe.
Ce am primit
Răspunsul de fond a venit pe 11 august 2026, sub numărul DRA1/P/10136. Două pagini. Proiectul ar fi fost inițiat de Administrația Prezidențială pentru a atrage atenția asupra unor probleme sociale, educaționale și de sănătate. E derulat de trei departamente. Nu are buget propriu. Instituția a pus la dispoziție Sala Unirii. Doamna Grădinaru „a răspuns invitației” și participă „în calitate de invitat și speaker”. Pentru Ankara nu s-au plătit costuri și nu s-a dat diurnă.
Actul de înființare al proiectului nu ni s-a comunicat. Motivarea: evenimentele s-au organizat pe baza unor „documente administrative interne, care nu fac obiectul Legii 544/2001”. Legea 544 are o listă închisă de excepții, la art. 12 alin. (1). „Document administrativ intern” nu se află printre ele. Art. 2 lit. b) definește informația de interes public ca orice informație care privește activitatea unei instituții publice, indiferent de suport sau de forma în care este exprimată. Iar art. 7 alin. (2) cere ca refuzul să fie motivat și comunicat în 5 zile. Instituția nu a indicat nicio literă din art. 12. A inventat o categorie.
Cinci dintre cele zece puncte nu au primit niciun răspuns. Nici „da”, nici „nu”, nici „nu deținem”. Contractele și achizițiile, minutele evenimentelor, costurile per eveniment la Cotroceni, cine face social media: tăcere. Iar la punctul despre calitatea doamnei Grădinaru, răspunsul „a răspuns invitației” nu comunică niciun act. Cine a invitat-o, prin ce document, cu ce aprobare, pe ce temei folosește resursele instituției. Nimic. În schimb, aceeași adresă o numește de două ori „Prima Doamnă”, fără să spună din ce act rezultă titlul.
Reclamația și răspunsul la reclamație
Legea 544 prevede o cale administrativă înainte de instanță: reclamația la conducătorul instituției, art. 21 alin. (2), la care se răspunde în 15 zile. Am depus-o pe 12 august 2026. Am contestat refuzul actului de înființare, lipsa de răspuns la cinci puncte și lipsa oricărui temei pentru rolul doamnei Grădinaru. Nu am contestat termenul. Răspunsul venise în termen, și am spus asta explicit.
Pe 24 august, Secretariatul General al Administrației Prezidențiale ne-a răspuns prin adresa SG/11679. Adresa reproduce pe două pagini cele zece puncte ale cererii noastre, apoi le soluționează în două fraze. Prima: „Administrația Prezidențială și-a îndeplinit obligația legală de a vă transmite, în termen, răspunsul la cererea de comunicare de informații de interes public, aspect confirmat indirect prin conținutul reclamației administrative.” A doua: reclamația este neîntemeiată.
Citiți din nou. Am reclamat că răspunsul e incomplet. Instituția ne răspunde că a răspuns la timp. E ca și cum ai reclama la restaurant că supa e rece și ți s-ar răspunde că a fost adusă la masă în 10 minute. Iar partea cu „confirmat indirect prin conținutul reclamației” merită oprire separată: faptul că am depus o reclamație împotriva răspunsului este folosit ca dovadă că răspunsul există, deci reclamația e neîntemeiată. Cu raționamentul acesta, nicio reclamație pe art. 21 nu poate fi vreodată admisă, pentru că simpla ei existență dovedește că s-a răspuns.
Normele de aplicare a legii, Hotărârea de Guvern 123/2002, spun la art. 34 alin. (1) că răspunsul la reclamație trebuie să fie motivat, indiferent de soluție, și la art. 35 că reclamația se analizează de o comisie care face cercetare administrativă și stabilește dacă reclamația e întemeiată. Adresa SG/11679 nu pomenește nicio comisie, niciun membru, nicio verificare. Instituția a citat doar litera care vorbește despre redactarea și trimiterea răspunsului și a sărit peste cele care impun cercetarea. Pentru comparație, alte instituții cărora le-am trimis reclamații în aceeași perioadă au numit comisia prin decizie, au întrunit-o și au motivat pe mai multe pagini, chiar și atunci când ne-au respins.
Adresa are și greșeli de redactare: adresa sediului nostru e scrisă cu număr și bloc greșite, iar o notă de subsol datează cererea în 2025 în loc de 2026. Nu facem caz din asta. Le consemnăm pentru că spun ceva despre cât de atent a fost citit dosarul înainte de a fi respins.
Ce cerem instanței
Art. 22 alin. (1) din Legea 544/2001 dă dreptul persoanei care se consideră vătămate să se adreseze secției de contencios administrativ a tribunalului, în 30 de zile de la expirarea termenului de răspuns. Cererea e scutită de taxă de timbru și se judecă în procedură de urgență. Am depus-o în termen, cu 10 anexe.
Cerem obligarea Administrației Prezidențiale să comunice informațiile refuzate sau să indice temeiul legal al refuzului, cu trimitere la o literă concretă din art. 12. Am cerut și ca instanța să oblige pârâta să depună la dosar Regulamentul de Organizare și Funcționare în forma de la data cererii, pentru că presidency.ro publică la secțiunea de transparență ROF-ul, organigrama, regulamentul intern și codul de conduită, iar art. 2 din Legea 47/1994 prevede expres că organizarea Administrației Prezidențiale se stabilește prin ROF. Dacă documentele interne de organizare sunt publice, actul de înființare al unui proiect nu poate fi secret doar pentru că instituția l-a etichetat „intern”.
Până la primul termen nu știm nimic. Există și riscul ca instituția să completeze răspunsul în timpul procesului și acțiunea să rămână fără obiect. Am ținut cont de asta în cererile ulterioare.
Între timp, ce face doamna Grădinaru
Cât am așteptat răspunsuri, am numărat aparițiile publice. Lista de mai jos acoperă un an. Fiecare apariție are sursă publică (link pe fiecare rând) și fiecare am etichetat-o cu specializarea pe care ar presupune-o, dacă ar fi vorba de un om care vorbește într-o calitate anume.

1. 1 octombrie 2025, oncolog. Eveniment dedicat prevenirii cancerului de sân, la Cotroceni.
2. 8 octombrie 2025, designer vestimentar. Întâlnire cu tinerii designeri la Romanian Fashion Week.
3. 13 octombrie 2025, specialist în protecția copilului. Conferința Ministerială Regională privind eliminarea violenței împotriva copiilor, la Palatul Victoria.
4. 14 noiembrie 2025, neonatolog. Eveniment la Spitalul Universitar dedicat copiilor născuți prematur.
5. 17 noiembrie 2025, specialist în neonatologie. Masă rotundă la Cotroceni privind sănătatea nou-născuților cu risc, primul eveniment „România în Lumină”.
6. 27 februarie 2026, specialist în sănătate publică. Lansarea Registrului Național de Screening Neonatal și a Programului Național de Screening și Prevenție.
7. 5 martie 2026, diplomat. Întâlnire separată cu Marta Nawrocka, la Varșovia, despre rolul primelor doamne și cooperare.
   Multumim mult celor ce ne sustin si doneaza si daca doriti, puteti contribui aici, alegand orice metoda va este la indeamana. Orice leu conteaza si ne permite sa ne extindem! Vom publica trimestrial veniturile si cheltuielile, ca pana acum, pentru ca asa este normal sa functioneze un ONG.
8. 6 martie 2026, specialist în adicții. Vizite la două centre poloneze pentru prevenirea adicțiilor și protecția copiilor.
9. 16 martie 2026, psihiatru. Inaugurarea Centrului de Recuperare și Educație împotriva Adicțiilor pentru Adolescenți și Tineri.
10. 24 martie 2026, specialist în inteligență artificială și educație digitală. Summitul global „Fostering the Future Together”, Washington.
11. 26 martie 2026, medic specializat în adicții. Masă rotundă cu medici români din SUA.
12. 31 martie 2026, psiholog specializat în adicții. Masa rotundă „Adicțiile la copii și adolescenți”, la Cotroceni.
13. 13 mai 2026, diplomat. Întâlnire proprie cu Olena Zelenska despre protecția copiilor și sănătate mintală.
14. 31 mai 2026, specialist în sport. Gala Campioanelor de la Onești, eveniment dedicat Nadiei Comăneci.
15. 13 iunie 2026, psiholog pentru copii și expert în parenting. Smart Parenting: copii, ecrane, AI, adicții.
16. 8 iulie 2026, specialist în cybersecurity. Masa rotundă „Children, Technology and Security”, la Ankara, în marja Summitului NATO.
17. 24 august 2026, specialist în reziliență și managementul crizelor. Summitul Primelor Doamne și Primilor Domni de la Kiev.
18. 26 august 2026, specialist în drepturile copilului. Întâlnire cu conducerea regională UNICEF.
19. 2 septembrie 2026, medic de familie. Dezbaterea „Medicina de familie în centrul politicilor de sănătate”, la Cotroceni.
20. 3 septembrie 2026, psiholog și specialist în sănătate mintală digitală. Conferință internațională la Chișinău despre siguranța online a copiilor.
21. 21 septembrie 2026, specialist în AI safety. Reuniunea „Fostering the Future Together”, New York.
22. 23 septembrie 2026, specialist în reziliență internațională. Summitul Primelor Doamne și Primilor Domni, la ONU.
23. 1 octombrie 2026, medic ORL pediatru. Deschiderea Conferinței Naționale de ORL Pediatrie.
24. 2 octombrie 2026, specialist în artă și industrii creative. Vernisajul „Metafora”, Romanian Creative Week.
25. 2 octombrie 2026, specialist în sănătate mintală și prevenirea adicțiilor. Lansarea campaniei „Prevenția începe în relație”, la Cotroceni.
    Douăzeci și cinci de apariții, șapte deplasări externe, întâlniri bilaterale cu soțiile altor șefi de stat, discursuri la ONU și la Washington. Nu contestăm temele. Prematuritatea, adicțiile, siguranța copiilor online sunt subiecte serioase. Contestăm că nu știm în ce calitate vorbește persoana care le abordează în numele României și cine plătește.
    Pe partea de bani avem ceva. Într-o a doua cerere, despre deplasarea la Kiev, Administrația Prezidențială ne-a comunicat pe 29 septembrie că doamna Grădinaru a fost „invitat în cadrul delegației oficiale a Administrației Prezidențiale”, alături de doi consilieri de stat, că instituția nu a suportat costurile deplasării la Kiev, fără să spună cine le-a suportat, și că pentru deplasarea în Statele Unite din martie 2026 a decontat biletul de avion, 8.967,21 lei. Deci o persoană fără funcție, fără statut și fără mandat, descrisă de instituție drept „invitat”, a fost inclusă într-o delegație oficială și a primit bani publici pentru transport.
    Legea 500/2002 a finanțelor publice spune la art. 14 alin. (3) că nicio cheltuială nu poate fi angajată și efectuată din bugetul public dacă nu există bază legală pentru ea. Am cerut baza legală a acelei plăți. Așteptăm.
    De ce credem că tac
    Oamenii de la Cotroceni nu sunt proști. Au juriști buni și știu exact ce riscă. Dacă ar răspunde la întrebarea „în ce calitate”, ar avea două variante, amândouă proaste.
    Prima: să recunoască în scris că doamna Grădinaru nu are nicio calitate oficială. Atunci ar trebui să explice de ce comunicatele proprii o numesc „Prima Doamnă a României”, de ce e inclusă în delegații oficiale, de ce vorbește la ONU în numele unui proiect al Președinției și de ce i s-a plătit un bilet de avion din buget. Fiecare dintre aceste acte ar rămâne fără temei, și cineva din instituție le-a aprobat.
    A doua: să susțină că are o calitate. Atunci ar trebui să arate actul care o instituie. Nu există un asemenea act, pentru că legea nu permite crearea lui. Legea 47/1994 spune la art. 5 că personalul Administrației Prezidențiale e format din persoane detașate din alte autorități sau încadrate direct, prin ordin, pe baza încrederii Președintelui și cu angajament de loialitate. Nu există a treia categorie.
    Codul penal are la art. 258 infracțiunea de uzurpare de calități oficiale: folosirea fără drept a unei calități oficiale care implică exercițiul autorității de stat, însoțită sau urmată de îndeplinirea vreunui act legat de acea calitate. Nu susținem că s-a comis această infracțiune. Nu avem elementele și nu e treaba noastră să le stabilim. Observăm doar că singura modalitate prin care instituția poate evita să ridice întrebarea este să nu răspundă niciodată clar la „în ce calitate”. Exact ce face. Răspunsurile se opresc mereu la „invitat”. Un invitat nu are calitate oficială, deci nu poate uzurpa nimic. Dar un invitat nu primește nici bilet de avion din bani publici, nu e „Prima Doamnă” în comunicate și nu are întâlniri bilaterale cu soția președintelui Poloniei.
    Tăcerea nu e neglijență. E strategie. Și e singurul motiv pentru care un ONG mic ajunge să dea în judecată Președinția României ca să afle cine a semnat hârtia prin care s-a înființat un proiect care, oficial, nu are buget.
    Vom publica răspunsul instanței și tot ce primim de la Administrația Prezidențială între timp.