Prin vocea Cristelei Georgescu, milioane de români îi cer lui Donald Trump să se uite spre București. Cel mai proaspăt motiv l-a dat chiar statul nostru, care a intrat cu berbecul în curtea familiei într-o dimineață în care omul căutat fusese deja reținut într-o mașină a poliției, scrie jurnalistul Adrian Onciu pe https://adrianonciu.substack.com/, preluat de Romanian Global News.

De când soțul ei se află în arest preventiv, Cristela Georgescu a dat două interviuri, amândouă în engleză, lui Alex Jones și lui Mario Nawfal. A mers acolo unde avea public. Familia unui politician român inculpat nu primește ușor invitații la CNN sau la Fox News. Influensării Jones și Nawfal se adresează americanilor patrioți pentru care anularea alegerilor de la București a devenit un exemplu despre tot ce merge prost în Europa.

În iarna lui 2025, Călin Georgescu stătea în fața aceluiași Alex Jones și îi cerea lui Trump să lupte pentru democrație ca Jefferson și Washington. Soția a preluat mesajul și i-a adăugat un argument diplomatic. România este un vechi partener strategic al Statelor Unite, a precizat ea, iar parteneriatul ar trebui să includă respectul pentru statul de drept. ”Avem aparența unei țări democratice, dar ceea ce înfruntăm este o tiranie”, i-a spus lui Nawfal.

Ar fi comod s-o tratezi ca pe vocea unei soții aflate la capătul puterilor. Mesajul Cristelei Georgescu a ieșit însă de mult din cercul familiei. Peste două milioane de oameni l-au votat pe Georgescu în turul anulat, iar mulți români, care îl cunosc doar de pe ecran, văd anularea alegerilor și cele trei dosare penale ca pe un singur film. Firesc, de altfel.

Statul abuziv le-a scris scenariul cu mâna lui. În campanie, Nicușor Dan spunea că oamenii vor crede în justețea anulării abia când vor vedea dovezi și cerea ”să apară probe suplimentare”. Ajuns președinte, a promis raportul cât mai repede, apoi în una-două săptămâni, apoi pe la sfârșitul iernii, apoi ”anul acesta, în mod categoric”. În vară a renunțat la calendare, cu o sinceritate rară. ”Am mai dat termene și tocmai de aceea nu vreau să mai dau.” La începutul lunii a promis din nou, tot fără să spună când va surveni minunea.

Apoi a venit dimineața de la Mogoșoaia. Poarta forțată, oameni cu cagule și arme în curtea unei case cu un copil și un bătrân de aproape nouăzeci de ani, filmul publicat chiar de anchetatori. La prânz, presa afla pe surse ce documente se găsiseră, cu percheziția încă în desfășurare. Codul de procedură penală spune scurt, la articolul 285, că ”procedura din cursul urmăririi penale este nepublică”.

Speranța de peste ocean a rămas cam singura de care se poate agăța cineva care a văzut cum acționează puterea de la București și Bruxelles. Mulți dintre simpatizanții lui CG au crezut că la Casa Albă s-a instalat un justițiar. JD Vance le-a dat motive la München, când a spus că România a anulat alegerile pe baza unor ”suspiciuni firave ale unui serviciu de informații”. De atunci, Washingtonul tace strategic.
Tăcerea are o explicație mai simplă decât trădarea. Donald Trump intervine acolo unde are un interes sau un prieten. În Venezuela l-a ridicat pe Maduro și a vorbit imediat despre petrolul pe care America îl va lua înapoi. Pentru Bolsonaro a pus tarife Braziliei și sancțiuni pe capul judecătorului, iar Bolsonaro a primit oricum 27 de ani de închisoare. Pentru Washington, România reprezintă un aliat liniștit și foarte previzibil pe flancul estic, cu o bază militară la Marea Neagră. Un fost candidat cu ideile lui Georgescu despre Ucraina este foarte greu de adoptat ca erou în Statele Unite.

Cu toate astea, ceea ce îi cere Cristela Georgescu lui Donald Trump este mult mai puțin decât a făcut șeful de la Casa Albă în cazul fostului președinte brazilian Bolsonaro. Ea a invocat parteneriatul strategic și statul de drept, nu nevinovăția soțului ei.

Washingtonul ar avea totuși ce spune, și ar fi ascultat. Bucureștiul nu-și permite un meci cu Trump, așa cum și l-a permis Brazilia. Ar ajunge trei întrebări, valabile oricare ar fi sentința în dosarele lui CG: de ce s-au scurs probe cu percheziția aflată încă în desfășurare? De ce s-a folosit berbecul la poarta unui om deja reținut? De ce arest preventiv pentru cineva care n-a fugit din țară, deși era inculpat în alte două dosare?

Un apel pentru nevinovăția unui om ar fi un pariu riscant din punctul de vedere al Casei Albe. Dacă dosarul de fraudă se dovedește solid, odată cu Georgescu s-ar prăbuși și critica întemeiată a anulării alegerilor. Un apel pentru reguli rămâne în picioare oricum, și l-ar putea semna și cei care îl detestă pe Georgescu.

Poarta de la Mogoșoaia se repară relativ ușor. Încrederea a milioane de oameni se repară doar de la București, cu raportul promis pe masă și cu o anchetă pentru scurgerile de la DIICOT. Altfel, cetățenii vor continua să caute la Washington o ușă pe care propriul stat a spart-o isteric și cu brutalitate.
………………………………
p.s. Cine crede că întrebările din acest text merită să ajungă la Washington poate descărca de [aici] o scrisoare către Ambasada SUA de la București. E scrisă în engleză, iar alături are traducerea în română, ca fiecare să știe exact ce semnează.

Semnați varianta în engleză cu numele real și orașul și trimiteți-o la adresa de informații generale a ambasadei, infobuch@state.gov și/sau la adresa Biroului pentru Afaceri Europene și Eurasiatice din cadrul Departamentului de Stat al SUA, EUR-Outreach-DL@state.gov. Adăugați, dacă puteți, o frază de la voi despre cine sunteți și de ce vă preocupă subiectul. Zeci de mesaje identice se numără ca unul singur, iar cele personale se citesc.
Scrisoarea nu cere nimănui să-l declare nevinovat pe Călin Georgescu. Cere doar ca regulile să fie respectate pentru toți. Păstrați același ton și în rândurile voastre. Un singur mesaj furios poate strica munca tuturor celorlalți.