Semne bune anul are! Solidaritate, călătorii fără vize în Canada şi întărirea acordurilor economice, comerciale şi în domeniul social, iată câteva puncte fierbinţi din relaţiile româno-canadiene, într-un dialog cu Excelenţă Sa, ambasadoarea Românei în Canada, doamna Maria Ligor, semnat de Cristina Mihai.

La cumpăna dintre ani, i-am luat un interviu Excelenţei Sale, doamnei Maria Ligor, amabasadoarea României în capitala canadiană. Pe lângă o retrospectivă a agendei diplomatice din 2015 şi a obiectivelor pentru 2016, am discutat şi despre solidaritatea românilor. Cred că ceea ce pare acum ca un suflu firav, poate creşte într-un torent uriaş, anume solidaritatea românilor de pretutindeni şi poate fi însoţită de o încredere tot mai mare în ceea ce putem fi, adică în noi înşine. Şi, de ce nu, în restaurarea demnităţii, a mândriei chiar, de român.

Maria Ligor: Anul 2015 a fost unul complicat, cu multe întrebări, care ne aruncă într-o nouă logică, într-o lume în care trebuie să facem faţă atât la tragedii, cum a fost cea de la clubul “Colectiv”, din Bucureşti, cât şi la atentatele de la Paris, Ankara sau la catastrofe naturale.

În Canada există mai multe grupuri de români (nu le pot spune chiar comunitate, pentru că ar trebui o anumită structură organizatorică în stare să-i cuprindă pe toţi românii), dar am văzut multe grupuri de români care vor să se angajajeze atât în păstrarea tradiţiilor şi valorilor româneşti, cât şi în dialogul cu societatea canadiană, la nivel de grup identitar, cât şi într-o relaţie tot mai strânsă cu societatea românească, de acasă.

Cristina Mihai: Aş dori să vă referiţi, în mod special, la cei a căror inimă s-a mişcat ca să-i poată ajuta pe cei care au fost victimele incendiului de la clubul Colectiv.

M.L.: Aş începe cu cei de la Montréal. Rareş Burlacu este cel care a avut idea şi a stabilit toate conexiunile ca să primească sprijin din partea Ministerului Relaţiilor Internaţionale din Québec, pentru ca să poată transporta în România material medical, necesar în terapia de urgenţă. A primit şi sprijinul companiei aeriene Air Canada si l- am sprijinit si noi, Ambasada de la Ottawa, ca să se rezolve actele şi toate demersurile legale în timp record şi ca să se facă legătura cu Ministerul Sănătăţii din România. Tot acest echipament va fi trimis cât de curând în ţară.

Românii de la Toronto s-au mobilizat în alt mod, mai mult prin media socială, reuşind să strângă bani care să fie trimişi în ţară. Campania lor sună cam aşa: dacă renunţi la cafeaua de la Starbucks, poţi dona banii pentru cei aflaţi în nevoie, în urma tragediei de la Bucureşti.

C.M.: Deşi întâmplarea în sine este în măsură să ne zguduie încă mult timp de-acum încolo, nu pot să nu remarc cât de rapid s-au unit românii, şi din ţară şi din afara ei, ca să ajute victimele şi familiile lor. Şi lucrul acesta nu poate să nu aducă şi o adiere de speranţă, chiar dacă durerea este încă stăpână în vieţile multora.

La sărbătorirea Zilei Naţionale, am simţit un suflu nou, un aer diferit, acela de unitate între cei prezenţi, de drag de România şi de români. De fapt, alături de ambasadă, s-au şi implicat mult mai multe organizaţii în pregătirea Zilei Naţionale.

M.L.: Aşa este, le-am mulţumit tutror şi atunci şi o mai fac încă o dată. Ne-au sprijinit de la studenţi, la asociaţii din zona Ottawa-Gatineau, la biserici, cum este Biserica Ortodoxă Română Sfântul Matei şi Mare Muceniţă Hristina, corul Incognito, Biserica Apostolică Română si grupul de dansuri folclorice, Izvorul.

C.M.: Nu putem, însă, ocoli agenda diplomatică şi v-aş ruga să prezentaţi cele mai importante puncte din relaţiile bilaterale.

M. L.: Relaţiile bilaterale se desfăşoară pe două planuri, adică direct, România-Canada, cât şi Uniunea Europeană şi Canada, pentru că Uniunea Europeană (UE) este un multiplicator de influenţă. Un foarte bun exemplu vis-à-vis de ce înseamnă această influenţă este cea legată de tratamentul acordat românilor (şi bulgarilor) în urma Acordului Economic şi Comerical dintre UE şi Canada, care încă nu s-a semnat şi ratificat (pentru că încă se mai lucrează la limbajul juridic), dar care va aduce călătoria fără vize în Canada, pentru toţi cetăţenii români.

În anul care a trecut, a fost dată o declaraţie publică din partea Canadei şi UE de-a rezolva cât mai rapid orice problemă apărută în ridicarea vizelor pentru toţi cetăţenii UE.

C.M.: Altfel spus, ne aşteptăm la tratament egal pentru toţi cetăţenii UE.

M.L.: Ne aşteptăm ca în primăvara lui 2016 să intre în vigoare sistemul de autorizare electronică (pentru călătorii fără vize), sistem în care sunt incluse şi România, Bulgaria, Maroc şi Brazilia. (De fapt, fondurile au fost aprobate încă din primăvara lui 2015). Această autorizare se va extinde, treptat, şi pentru cetăţenii care au o viză de intrare în SUA.

Dar, ca să fie mult mai clar, trebuie să precizez că a călători fără vize nu este identic, nu e acelaşi lucru cu libera circulaţie, ca în interiorul UE. Va fi necesară o autorizare de intrare în Canada. Călătorul va trebui să întâlnească Poliţia de Frontieră şi să îndeplinească toate garanţiile cerute de legile canadiene, ca să poată intra în ţară.

Mai multe informaţii se găsesc chiar pe site-ul Ministerului Imigraţiei din Canada (Citizenship and Immigration Canada, CIC).

C.M.: Există şi un a
cord între între Canada şi România, referitor la bună cooperare în prevenirea infracţiunilor sau prinderea rău-făcătorilor, dacă este cazul…

M.L.: Da, acest lucru face parte din măsurile de cooperare. Deja la ambasadă a venit un ataşat al Ministerului de Interne din România, care va colabora strâns cu autorităţile de resort din Canada.

C.M.: Aşadar, infractori, atenţie!

Să schimbăm puţin registrul si să nu uităm de o colaborare veche între cele două ţări, care a fost întărită de curând…

M.L.: Este vorba de relaţiile bilaterale din domeniul nuclear, care au o istorie de peste 30 de ani. În 2015 s-a semnat un Acord de Cooperare în Domeniul Nuclear, care prevede construirea a încă două reactoare, în cadrul unui triunghi de dată această, adică a unei colaborări dintre România, Canada şi China.

C.M.: Pare surprinzătoare apariţia Chinei în acest proiect…

M.L.: China se află în colaborare mai veche cu grupul care a dezvoltat CANDU şi va asigura finanţarea. Pentru partea română însă, se recunoaşte expertiza locală şi faptul că cea mai mare parte a materialelor necesare vor fi produse în România.

Tot în 2015, am avut onoarea să avem şi prezenţa unei delegaţii parlamentare româneşti în Canada, condusă de Valeriu Zgonea, preşedintele Camerei Deputaţilor.

C.M.: De la diplomaţia politică, vă rog să trecem în revistă şi câteva momente mai importante din diplomaţia publică.

M.L.: Am fost plăcut impresionată de toate grupurile (comunităţile, dacă vreţi) de români din Canada, de la Halifax, la Toronto, Calgary, Montréal, Ottawa, Vancouver, de pe coasta de Est, pe cea de Vest. Ne-am arătat deschişi la orice colaborare care poate promova cultura română de acasă şi de aici.

Aş aminti câteva repere din 2015, anume evenimentele literare, realizate în colaborare cu Asociaţia Românilor din Regiunea Ottawa-Gatienau, ARCOG şi cu Asociaţia Canadiană a Scriitorilor Români (ACSR), expoziţiile de artă plastică (de curând am avut vernisajul maestrei Ofelia Armaşu, cu ale sale icoane pe sticlă) şi serile de film.

C.M.: Relaţiile cu Ambasada Republicii Moldova se înscriu în acelaşi registru?

M.L.: Se înscriu într-un registru larg, de sprijinire reciprocă, relaţia cu doamna ambasadoare Ala Beleavschi fiind una foarte bună. Am realizat împreună sărbătorirea Zilei Limbii Române, picnicul românesc şi alte activităţi. Am participat împreună şi la lansarea Enciclopediei Românilor din Montréal, a lui Dan Fornade, o lucrare impresionantă.

Aş mai aminti că fac parte din Comitetul Executiv al Fondului European pentru Democraţie, care reprezintă o iniţiativă a UE de sprijinire a proiectelor care vin să întărească democraţia în statele limitrofe uniunii. Sunt foarte încântată că şi în acest an, atenţia comitetului a fost îndreptată către Republica Moldova. Unul dintre concursurile de video-clipuri destinate promovării sistemului democratic a fost câştigat de o organizaţie de peste Prut.

C.M.: Ce ne va aduce 2016?

M.L.: În primul rând, în martie, România va prelua preşedinţia IHRA, adică a Alianţei Internaţionale pentru Rememorarea Holocaustului, pentru timp de un an, până în martie 2017. În 2013, am avut onoarea să prezint candidatura Românei la preşedinţia acestui for. În acest an, ne propunem să organizăm câteva evenimente în care vor fi evidenţiate contribuţiile societăţii evreieşti din România şi activităţi educative vis-à-vis de zestrea culturală a acestei comunităţi.

Vom continua toate acţiunile de diplomaţie publică şi toate proiectele comune cu asociaţiile româneşti interesate şi, desigur, dialogul politic, pe marginea acordurilor deja prezentate şi nu numai.

Să nu uităm că un obiectiv foarte important în acest nou an, va fi consolidarea NATO în Europa estică.

Pentru noi, un alt pas important va fi şi ratificarea înţelegerii între România şi provincial Québec, în ceea ce priveşte asigurările sociale. (Între România şi Canada, această Convenţie a fost deja ratificată).

Un interviu realizat de Cristina Mihai, corespondent Romanian Global News, Canada