Zilele trecute, la Strasbourg, au fost anunțate alte 17 hotărâri CEDO ale României din cauza tergiversarii anchetei în dosarul Revoluției care vor fi pronunțate pe 23 februarie 2016. În urma acestor decizii la Bucuresti, Cabinetul Procurorului General a anunțat că a solicitat Inaltei Curți de Casație și Justiție întoarcerea Dosarului la Parchet pentru analiză și soluție în plângerea împotriva clasării, formulate personal de Doru Mărieș, președintele Asociației 21 Decembrie 1989. Tot pe 23 februarie va avea loc o conferință de presă susținută de părțile reclamante în Dosarul “Urmașii Eroilor Martiri vs România”, avocați și președintele Asociatiei “21 Decembrie 1989” cu începere de la ora 13:30 transmite Romanian Global News.

Marți, 23 februarie 2016, Curtea Europeana a Drepturilor Omului se pronunță în cauzele conexate: Elena Apostol și altii c. România (nr. 24093 /2014, 24104/14, 24106/14, 24108/14, 24113/14, 24119/14, 24121/14, 24124/14, 24127/14, 24149/14, 24159/14, 24160/14, 24170/14, 24185/14, 24214/14, 45779/14 și 45780/14)

Reclamanții sunt 17 de cetățeni români care s-au născut între 1935 și 1985 și locuiesc, respectiv în Măgurele, București și Reșița (România). Ei se plâng de lipsa de anchete eficiente fata de reprimarea violentă a protestelor anti-guvernamentale care au avut loc în 1989 în București și Reșița, și în timpul cărora rudele lor au fost ucise.

Faptele reclamate in cauza sunt similare cu cele din speta-precedent Asociația “21 Decembrie 1989” și alții c. România (33810/07 și 18817/08, hotărârea noastră Camera din 24 mai 2011), fac parte din același context istoric și se referă la aceeași procedură penală interna – dosarul 97/P/1990 devenit 11/P/2014 – dosarul Revolutiei pe care procurorii militari l-au inchis recent prin rusinoasa ordonanta de clasare, neinfirmata pana in prezent.

In anul 1990, procurorii militari București și alte câteva orașe din România a deschis investigații fata de utilizarea forței și privarea ilegală de libertate a participantilor la evenimentele de la sfârșitul lunii decembrie 1989. Un document elaborat în 2008 de către Sectia Parchetelor militare a Parchetului de pe langa Înalta Curte de Casație și justiție, confirma ca mai mult de 1 200 de persoane au fost ucise în aceste operațiuni, mai mult de 5000 de au fost rănite și alte cateva mii au fost supuse la abuzuri si privarea ilegala de libertate .

Prin două decizii din 2010 și 2011, procurorul militar al cauzei s-a desesizat în favoarea altor procurori ai Sectiei de Urmarire Penala si Criminalistica de la Parchetul de pe langa Înalta Curte de Casație și Justiție. În 2014, în urma intrării în vigoare a Noului Cod de procedură penală, cauza a fost repartizată din nou procurorului militar.

Reclamanții s-au plâns că ancheta penală a fost deschisă de către autoritățile din 1990 a fost ineficienta. Aceștia susțin că România nu a reușit să-si indeplineasca obligațile prevazute de Conventia Europeana a Drepturilor Omulula la articolul 2 (dreptul la viață) sub latura sa procedurala. De asemenea, reclama violarea articolului 6 § 1 in ceea ce priveste dreptul la un proces echitabil si desfasurat într-un termen rezonabil și a articolului 13 intrucat nu au putut exercita dreptul la un recurs efectiv în ceea ce privește plângerile lor.

file:///C:/Users/user/Downloads/Forthcoming%20judgments%20and%20decisions%2023-25.02.16.pdf