Drapelul de stat de pe clădirea Primăriei municipiului Chişinău a fost coborât luni 1116 mai în bernă. De asemenea, în bernă au fost coborâte şi cele trei drapele de la intrarea în sediul Primăriei – drapelul oraşului Chişinău, al Uniunii Europene şi drapelul de stat al R. Moldova, ultimul fiind legat cu o panglică de culoare neagră, transmite Romanian Global News.

Potrivit unui comunicat de presă al autorităților municipale, Primăria municipiului Chişinău comemorează, prin această acţiune, data de 16 mai, când se împlinesc 204 ani de la anexarea Basarabiei la Imperiul Ţarist.

„Municipalitatea îndeamnă şi alte instituţii publice să coboare drapelele în bernă, pentru a comemora data de 16 mai 1812, zi în care a fost semnat Tratatul de pace ruso-turc, prin care Moldova din stânga Prutului a fost anexată la Imperiul Rus”, îndeamnă autoritățile capitalei.

Basarabia s-a aflat în componența Imperiului Țarist până în 1917, iar în 1918 Sfatul Țării vota Unirea cu România.

La data de 16 mai 1812, la București a fost semnată “pacea” între Imperiul Turc și Imperiul Rus ca urmare a războiului (1806 – 1812) purtat pe teritoriul principatelor Moldova și Muntenia. Cu o dorință imensă de a avansa înspre zona Balcanilor la gurile Dunării și pentru a pune stăpânire peste strâmtorile Mării Negre, Imperiul Rus a reușit în consecință să anexeze o parte a Principatului Moldovei, cea dintre râurile Prut și Nistru.

Mai puternic decât oricând răsună astăzi cuvintele marelui istoric Nicolae Iorga: „Fără conştiinţă era clasa boierească a Moldovei din anul 1812, călcând astfel datoria oricării clase dominante, de a cuprinde şi exprima toate amintirile, toate speranţele, tot dreptul, toată mândria şi onoarea unui popor. (…) Un steag nu fâlfâia în aer şi o oaste nu stătea supt arme. Moldovenii, de multă vreme încă, nu mai aveau voie să se lupte, căci ţerii lor nu-i trebuia altă apărare decât a stăpânilor cari erau să o vândă. Era o greşeală, o mare greşeală, mai mare şi decât a boierilor setoşi de stăpânirea străină. Un popor se poate ridica însă totdeauna peste greşelile sale, atunci când ele n-au produs viciile care străbat adânc în fiinţa lui şi-l distrug. Peste greşeli ca aceea de atunci, să căutăm îndreptarea unei pierderi care nu poate să fie veşnică.”

Ceea ce reprezintă astăzi R. Moldova cu toate problemele identitare este un efect al raptului din 1812. În acel an, s-a comis o nedreptate istorică. Reparația ei înseamnă reîntregirea neamului românesc într-o singură ȚARĂ, scrie https://libertv.md, preluat de Romanian Global News.