“Am solicitat părţii bulgare să identifice soluţii pentru adoptarea programelor de învăţământ privind studierea limbii române ca limbă maternă în şcolile din Bulgaria. Această diferenţă între şcoală în limbă maternă şi şcoală cu limbă de predare intensiv este o deosebire care pentru cei care sunt în cauză este enormă, şi pentru cei care nu sunt în cauză, este un pic mai greu de explicat. Pur întâmplător, eu înţeleg foarte bine această diferenţă şi sper să avem limba română ca limbă maternă de predare”, a declarat Iohannis, la întâlnirea cu reprezentanţi ai comunităţii de români din Bulgaria, transmite corespondentul Romanian Global News din Bulgaria.

Cererea expresă și directă a lui Iohannis vine după ce de ani întregi Bulgaria ignoră cererile autorităților române de recunoaștere ca minoritate națională a românilor din Bulgaria.

Până în acest moment și Bucureștiul a preferat să privilegieze relațiile economice dintre două state și refuzând să facă presiuni consistente, inclusiv la instituțiile europene și internaționale pentru rezolvarea drepturilor celor peste 200.000 de români și românofoni din Bulgaria, pe care statul bulgar încearcă cu disperare să-I asimileze negând identitatea românească a acestora. Acțiunile statului bulgar au fost facilitate și de prezența la Sofia a unor ambasadori români fără coloană vertebrală și care au părut mai degrabă ambasadori ai statului bulgar pe lângă autoritățile române decât invers. Aceștia au ignorat problemele comunității românești din Bulgaria și chiar au făcut presiuni asupra liderilor românilor din Bulgaria pentru ca aceștia să nu-și mai revendice drepturile, “pentru a nu strica relațiile de prietenie între cele două state”!

Vom vedea dacă cererea expresă a lui Iohannis va fi întărită de acțiuni concrete, puternice ale celorlalte autorități din România în sprijinul românilor din Bulgaria, sau va fi doar o parte a scenariului complice de până acum dintre diverse paliere ale puterii și instituții din Bulgaria și România, “noi ne facem că cerem, voi vă faceți că nu auziți”.

Un semnal în acest sens ar putea fi declarația comună a celor doi președinți în care președintele Rosen Plevneliev nu a pomenit deloc de problematica minorităților, cu atât mai mult despre românii din Bulgaria.

Ioannis a fost cel care a amintit totuși că:

“În cadrul întrevederii am abordat şi problematica, pe care o consider importantă, a drepturilor persoanelor aparţinând comunităţii române din Bulgaria.

Consider că este în beneficiul reciproc protejarea și promovarea identității naționale și a drepturilor de care comunitatea română din Bulgaria trebuie să se bucure, mai ales în ceea ce priveşte educaţia în limba maternă, aşa cum se bucură şi comunitatea bulgară din România.”

Declarațiile celor doi aici:

https://www.presidency.ro/ro/media/agenda-presedintelui/declaratie-de-presa-comuna-cu-presedintele-republicii-bulgaria-domnul-rosen-plevneliev

Mult pomenitul Liceu “Mihai Eminescu” pe la care autoritățile române sunt plimbate ca la o grădină zoologică de către bulgari, atunci când sunt în vizită la Sofia, este doar o formă fără fond, unde limba română se predă ca limbă străină, două ore pe săptămână. Elevii, majoritatea sunt bulgari, comunitatea românească nefiind situată la Sofia ci în Timocul Bulgăresc și pe Valea Dunării.

O soluție imediată ar fi deschiderea unei filiale a acestui liceu la Vidin într-un proiect de colaborarea româno-bulgar, iar în această filială să se studieze limba română ca limbă maternă.

De asemenea trebuie să înceteze presiunea securității bulgarea asupra directorilor de școli și cadrelor didactice care doresc introducerea limbii române în școlile din zonele locuite de români. O monitorizare strictă a acestor situații și o reacție imediată a autorităților române ar descuraja continuarea presiunilor și amenințărilor pe care securitatea bulgară le face asupra acestor profesori.

În România trăiesc circa 10.000 de bulgari care sunt recunoscuți ca minoritate națională, au învățământ în limba maternă și buget consistent pentru activitățile culturale și pe deasupra au și un reprezentant în parlamentul României.

Ce le-a spus Iohannis românilor din Bulgaria:

„Stimați invitați,

Doamnelor și domnilor,

Mă bucur să mă aflu astăzi aici, alături de dumneavoastră! Cu prilejul vizitei oficiale pe care o întreprind în Bulgaria, mi-am dorit foarte mult să vă cunosc, să vă întâlnesc şi să vă transmit eu câteva gânduri și să le ascult și pe ale dumneavoastră.

Spre deosebire de alte comunităţi româneşti din diaspora, dumneavoastră aveţi avantajul că trăiţi într-un stat care ne este atât vecin, cât și aliat, cât şi partener. Mi-am propus, şi mă bucur să constat că şi oficialii bulgari, majorita
tea, împărtăşesc aceeaşi opinie, să aprofundăm legăturile dintre cele două ţări, să consolidăm colaborarea, dar şi să deschidem noi paliere de cooperare. O relaţie puternică între cele două ţări se va transpune în cele din urmă şi în beneficii pentru românii de pe ambele maluri ale Dunării.

Vreau să vă asigur că statul român acordă o atenţie deosebită procesului educaţional în limba română, factor esenţial de păstrare a identităţii româneşti dincolo de graniţele ţării.

Apreciez în acest sens demersurile pe care partea bulgară le-a făcut, ca urmare a îndemnurilor noastre, în sprijinul comunității românești din Bulgaria, un exemplu concret fiind relocarea liceului românesc „Mihai Eminescu” din Sofia într-un nou sediu, potrivit importanței acestei instituții de învățământ.

Cred însă că putem face mai mult şi sunt convins de necesitatea continuării iniţiativelor comune de promovare a formatelor educaţionale în limba română, ele fiind în mod evident utile întregii comunităţi române din Bulgaria.

Limba română este expresia directă a unui patrimoniu de cultură şi civilizaţie care aduce o valoare adăugată specifică patrimoniului european şi internaţional. Este, în acelaşi timp, şi limbă oficială a Uniunii Europene.

În acest context, am solicitat părții bulgare să identifice soluții pentru adoptarea programelor de învățământ privind studierea limbii române ca limbă maternă în școlile din Bulgaria. Această diferență între școală în limbă maternă și școală cu limbă de predare intensiv este o deosebire care pentru cei care sunt în cauză este enormă, și pentru cei care nu sunt în cauză, este un pic mai greu de explicat. Pur întâmplător, eu înțeleg foarte bine această diferență și sper să avem limba română ca limbă maternă de predare.

Până când acest obiectiv va deveni realitate, o alternativă ar putea fi derularea cursurilor non-curriculare de limba română, sprijinite de statul român, în imobile dedicate instituțiilor de învățământ din aria de reședință a membrilor comunității românești.

De asemenea, cunosc solicitările făcute de membrii comunității românești din Bulgaria privind renunțarea la diferențierea dintre „vlah” și român când aceasta se referă la cetățenii bulgari care au ca limbă maternă limba română. România susţine acest demers, iar la nivel diplomatic există o preocupare constantă a statului român pentru promovarea drepturilor şi intereselor comunităţilor româneşti din Bulgaria.

Vă îndemn să păstraţi elementele esenţiale ale identităţii dumneavoastră de români, pe care să le transmiteţi şi generaţiilor tinere. Este în avantajul nostru, al tuturor, să avem o comunitate românească activă, puternică şi matură în Bulgaria.

Consolidarea spiritului comunitar constituie un element vital de susţinere a identității etnice şi culturale. De aceea, modul în care vă organizaţi la nivelul comunităţii este deosebit de important.

Vă încurajez să găsiţi soluţii viabile şi pe termen lung în ceea ce priveşte sediile asociaţiilor, soluţii care vor conduce la creşterea nivelului de coeziune din cadrul comunităţilor româneşti din Bulgaria. Vom încerca să sprijinim eforturile dumneavoastră. Un mediu asociativ bine structurat creşte eficienţa demersurilor realizate în favoarea membrilor întregii comunităţi.

Eu vă mulţumesc și vă doresc numai bine!”