„Considerăm că în felul acesta se face un nou pas pe calea ucrainizării școlilor ce aparțin minorităților naționale, intensificându-se în mod vădit procesul de asimilare a populației vorbitoare de limbă română din regiunea Cernăuți, fapt ce se află în flagrantă contradicție cu legislația ucraineană în domeniu și cu actele legislative europene ratificate de Ucraina” se arată în scrisoarea trimisă de mai multe organizații românești din Ucraina către Către Șeful Administrației Regionale de Stat Cernăuți, acestea făcând referire la școlile românești din Mămăliga, transmite corespondentul Romanian Global News din Nordul Bucovinei.

Către Șeful Administrației Regionale de Stat Cernăuți, Domnului FIȘCIUK O. G.

Mult stimate Alexandr Hrihorovici!

La 30 mai 2016, sesiunea Consiliului local al comunei Mamaliga, raionul Noua Suliță, a adoptat hotărârea privind crearea în comună a circumscripției educaționale pilot în baza școlii medii de cultură generală de gradul I-III din Mamaliga, hotărâre care prevede, între altele, lichidarea celor trei școli medii de cultură generală din satele Stălinești, Bălcăuți și Nesvoia și transformarea lor în filiale ale școlii din Mamaliga. Decizia a provocat indignare în satele în care s-a anunțat desființarea școlilor secundare de gradul I-III. Părinții, profesorii, elevii din clasele superioare și societatea civilă consideră că autoritățile au făcut acest pas nu din dorința de a ridica nivelul de cunoștințe al elevilor din școlile sortite lichidării și nici din dorința de a facilita accesul la servicii publice, ci în tentativa de a mai reduce cheltuielile bugetare pentru învățământul public, fără să țină cont de componenta calitativă a procesului de învățământ.

Faptul că această decizie a fost gândită neprofesionist, în mod nechibzuit și nejustificat nu se explică decât prin neglijarea spiritului și literei legislației actuale din Ucraina. Acționând pompieristic, spre a demonstra întâietate într-o campanie greșit înțeleasă și, totodată, grăbindu-se să peticească bugetul local găurit, care are un deficit de 8 milioane de grivne, Consiliul local Mamaliga a decis în pripă să creeze, în baza comunei recent formate, o circumscripție educațională pilot, fără să ia în calcul necesitatea unei faze de pregătire preliminară temeinică și fără să țină seama de următoarele aspecte de natură principială:

Aspectul material – În campania orientată către formarea de circumscripții educaționale pilot, anul 2016 este prevăzut pentru crearea de condiții tehnico-materiale necesare implementării reformei. Conform pct. 6 al Regulamentului privind circumscripția educațională, o condiție obligatorie pentru crearea acesteia este „comoditatea și existența de drumuri cu suprafață dură, pentru transportul în siguranță, cu automobilul, al elevilor și cadrelor didactice la locul de studii, la locul de muncă și la locul de domiciliu”. A început vara, dar deocamdată nu se întrevede nici un semn că s-ar face ceva în acest sens. Întrebarea e dacă sunt planificați bani în buget pentru amenajări de drumuri. Or, introducerea de modificări în buget, la toate nivelurile, ar însemna o tărăgănare a acestui proces până la toamnă. Conform aceluiași Regulament, școlile de bază trebuie să fie prevăzute cu săli de clasă (cabinete) pentru biologie, chimie, fizică, limbi străine și alte discipline școlare. Nu există nici plăcuțe pe uși. Totul e o “farsă” la nivel de cerințe metodologice actuale. Iar până la începutul noului an de învățământ a rămas timp puțin. Astfel stând lucrurile, se pune întrebarea: care e deosebirea dintre o instituție centrală și o filială a acesteia? Reforma mai prevede și asigurarea elevilor cu calculatoare. Conform afirmațiilor făcute de ministrul învățământului, școlile pilot trebuie să fie echipate cu tehnologii care să le asigure funcționarea într-un regim de eficiență energetică și să fie asigurate cu autobuze. Nici pomeneală de toate acestea la Școala de bază din Mamaliga!

Deoarece reforma mai prevede, printre altele, și trecerea la învățământul pre-profil, școala pilot ar trebui să aibă și o excelentă bază de pregătire industrială, să fie asigurată cu specialiști corespunzători în domeniu.

Comisia de adjudecare a concursului regional pentru cea mai bună școală pilot din regiune, analizând situația în care se află școala din Mamaliga, nu a catadixit să o declare câștigătoare în competiție. Dar acest fapt nu a fost luat în seamă de o parte din consilierii Consiliului local Mamaliga și nici de către conducerea inspectoratelor de învățământ din raion și regiune.

Aspectul social Pct.5 din Regulamentul privind circumscripția educațională pilot prevede “efectuarea activității de informare și de lămurire a societății civile cu privire la formarea circumscripției (a instituției de bază și a filialelor acesteia)”. Neglijarea acestui punct din Regulament a condus la proteste vehemente în satele Stălinești, Nesvoia și Bălcăuți. Pe lângă lămurirea populației, punctul 7 al Regulamentului mai prevede și semnarea de către fondator a unui contract de constituire a circumscripției (a instituției centrale și a filialelor acesteia). Oare mai poate fi pus în aplicare acest punct din Regulament câtă vreme în școlile transformate în filiale există astfel de nemulțumiri și proteste?

Printre altele fie spus, în cuvântul său din ședința de guvern, însuși ministrul adjunct al educației, Pavlo Hobzei, a insistat asupra respectării acestui punct din Regulament. Domnia sa a ținut să sublinieze că pentru consolidarea rețelei școlare și crearea de instituții educaționale pilot sunt necesare hotărâri prealabile din partea administrației publice locale și din partea a cel puțin trei dintre filialele acesteia. Este important să se știe dacă filialele au adoptat hotărâri de lichidare a propriilor instituții care, de altfel, dispun de o bună bază materială și de specialiști calificați, dovadă în acest sens servind faptul că aceste instituții sunt acreditate, iar angajații, atestați în mod sistematic. Merită să fie luat în seamă și faptul că toți consilierii care reprezintă satele Bălcăuți, Nesvoia și Stălinești au votat împotriva deciziei respective. De unde rezultă că nu s-a luat în calcul și opinia „minorității”, fapt care nu concordă cu legislația în vigoare privind comunele.

Rămâne în ceață și problema angajării profesorilor de la cele trei filiale. Ei toți sunt membri de sindicat. Unde mai găsesc ei serviciu în sat?

Aspectul politic – Prin statutul său, școala din Mamaliga este mixtă, ucraineano-română. În anul de învățământ 2015-2016, cele 13 clase cu predarea materiilor în limba ucraineană au fost frecventate de 237 elevi, iar cele 10 clase cu predarea materiilor în limba română, de numai 91 elevi. Și asta în condițiile în care, conform recensământului ucrainean din 2001, satul Mamaliga este populat în proporție de 88,1% cu românofoni și doar în proporție de 8,8% cu ucraineni.

Dând curs unei asemenea tendințe, susținută în mod clar de către autorități, elevii sosiți din filiale, unde toate materiile sunt predate în limba română, vor nimeri într-un mediu care-i va încuraja să treacă în clase cu predarea materiilor în limba ucraineană. Acest lucru se va răsfrânge negativ asupra capacității lor de însușire a cunoștințelor și, totodată, îi va amenința cu deznaționalizarea. Considerăm că în felul acesta se face un nou pas pe calea ucrainizării școlilor ce aparțin minorităților naționale, intensificându-se în mod vădit procesul de asimilare a populației vorbitoare de limbă română din regiunea Cernăuți, fapt ce se află în flagrantă contradicție cu legislația ucraineană în domeniu și cu actele legislative europene ratificate de Ucraina.

Având în vedere cele spuse mai sus, vă rugăm, stimate Olexandr Hrihorovici, să revocați hotărârea privind formarea circumscripției educaționale pilot în comuna Mamaliga, raionul Noua Suliță, sau să faceți demersurile necesare în acest sens către Ministerul Învățământului și Științei din Ucraina. Punem toată speranța în capacitatea dumneavoastră de a găsi mereu soluții înțelepte în rezolvarea problemelor sociale complexe.

Cu stimă,

Vasile TĂRÂȚEANU, președinte al Centrului Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi”;

Vasile BÂCU, președinte al Societății pentru Cultură Românească “Mihai Eminescu” din Cernăuți;

Ilie T. ZEGREA, președinte al Societății Scriitorilor Români din Cernăuți;

Vitalie ZÂGREA, președinte al Ligii Tineretului Român „Junimea” din regiunea Cernăuți;

Octavian BIVOLARU, președinte al ONG „Societatea Golgota” din Ucraina;

Ion BROASCĂ, președinte al Asociației medicale regionale „Isidor Bodea” din regiunea Cernăuți;

Nicolae TOMA, președinte al Societății Jurnaliștilor Români Independenți din regiunea Cernăuți, redactor – șef al ziarului „Zorile Bucovinei”;

Marin GHERMAN, președinte al ONG „Centrul Media BucPress”.