“Văzutu-s-a crescând în zări / Rădvan cu mire, cu nănaşi, / Cu socri mari şi cu nuntaşi, / Şi nouăzeci de fecioraşi / Veneau călări (…) /Şi-n vremea cât s-au cununat/ S-a-ntins poporul adunat/ Să joace-n drum după tilinci / (…) Şi ca la mândre nunţi de crai / Ieşit-a-n cale-ales alai / De sfetnici mulţi şi mult popor / Cu muzici multe-n fruntea lor”.

La 150 de ani de la nașterea lui George Coșbuc, duminică, în satul natal al poetului, a fost refăcut ceremonialul de altădată al nunții năsăudene, scrie vicepremierul Vasile Dâncu pe Facebook, preluat de Romanian Global News.

“George Coșbuc nu a fost prea bine înțeles în vremea lui. Nici criticii literari de la București, dar nici cei de la Junimea nu au înțeles modul în care Coșbuc a zugrăvit oamenii acestor locuri, nu au înțeles că oamenii din poeziile lui existau cu adevărat și au spus despre el că este un țăran idealizat, un țăran care nu există în realitate. Însă zona despre care făceau vorbire versurile coșbuciene este printre puținele zone unde oamenii nu au fost niciodată iobagi, nu au fost niciodată sclavii nimănui.

Bistrița-Năsăud dă o lecție Bucureștiului prin aceste manifestări în cinstea lui George Coșbuc. Este o lecție foarte importantă pentru noi toți: reușești numai dacă îți prețuiești oamenii și nu merită să tragem între noi granițe politice sau de altă natură, pentru că numai sprijinindu-ne oamenii de valoare vom putea să rămânem în veacuri și vom putea să transmitem spiritul nostru liber.

O a doua lecție pe care au înțeles-o foarte greu este că numai școala te poate scoate din sărăcie sau din sclavie. Ceea ce au făcut năsăudenii, hordouanii, runcanii a fost să facă orice sacrificiu pentru ca să meargă la școală copiii lor și să ducă astfel mai departe sufletul neamului românesc. Aici suntem noi speciali. Mă bucur că George Coșbuc este fiul preotului din Runcu Salvei, acolo a fost prima parohie pentru tatăl său.

Sunt bucuros că sute de oameni au îmbrăcat, astăzi, costumele de sărbătoare ca să ne aduceți aminte tutor de unde am plecat.

Îi felicit pe bistrițenii mei că ce încăpățânează să păstreze și să transmită mai departe tradițiile populare într-o perioadă în care suntem mereu în căutarea noului și a insolitului și nu mai avem răbdare pentru a căuta frumosul în detalii. Civilizația rurală, ca manifestare a sufletului românesc, alături de țarani, ca purtători ai unui sentiment al spațiului și timpului, poate oferi omului modern o alternativă la pierderea sensului, a uitării de sine sau la crizele identitare. Civilizația rurală poate reînvia în fața noastră practici ale unui timp armonios al societății, un timp al tradiției în care oamenii nu erau răstigniți între conştientul raţional şi inconştientul refuzat.

Vă felicit că știți să vă cinstiți oamenii valoroși. Numai prin acest tip de atitudine putem să mergem mai departe” a scris Vasile Dâncu.