Proteste masive anti-război în Israel pe fondul intensificării conflictului cu Iranul
Tema evenimentului care are loc astăzi, 27 ianuarie 2016, orele 19:00-21:00 este “Fuga spre o altă Românie?! Cum transformăm așa-numitul brain drain în brain (re)gain?” organizată de Export Club România și care se va putea urmări live stream pe export-club.ro transmite Romanian Global News.
Dintre invitatii care vor participa cu scurte interventii amintim pe dl Marius Raul Bostan (Ministrul Comunicatiilor si pentru Societatea Informationala), dna Loreta Paun (Consilier de Stat Administratia Prezidentiala, Departamentul Sanatate Publica), membri ai echipei Re>patriot (Dragos Anastasiu – General Manager Eurolines Group, Felix Patrascanu – CEO Fan Courier, Felix Tataru – Presedinte IAA Wolrdwide) si dna Sandra Pralong (Consilier de Stat Administratia Prezidentiala, Departamentul pentru Relatia cu Romanii din Afara Granitelor). Evenimentul se va desfășura în Str. Dumbrava Roșie 10, București 2, fiind găzduit de SCA Bulboaca și Asociații. Tematica, discuțiile și dezbaterile nu reprezintă punctul de vedere al SCA Bulboaca și Asociații.
Export Club (www.export-club.ro [1]), in colaborare cu mai multi parteneri si sponsori, a initiat pe 14 decembrie 2015 o serie de dialoguri lunare despre subiectele arzatoare ale actualitatii romanesti, europene si globale. Primul dialog, filmat in Full HD si transmis live pe Internet, partial REALITATEA TV, a avut loc – sub genericul Burning Issues – pe 14 decembrie 2015, pe tema “Crisis, Unrest, and Change in 2015 Romania”.
A trecut peste un sfert de secol de la caderea regimurilor comuniste din Europa de Est. Ce au insemnat acesti ultimi 26 de ani pentru Romania? Care este bilantul diverselor domenii, de la viata privata la cea sociala si politica, de la educatie la infrastructura, de la demografie la cultura, de la proiecte la realizari? Cum se inscrie “postcomunismul” in durata medie si lunga a istoriei noastre? (Numele cel mai popular al epocii in care traim spune deja ceva fundamental despre noi.) Cum arata prezentul? Ce viitoruri plauzibile putem prefigura (si eventual construi) pe baza trecutului si prezentului?
In tara si peste tot in lume unde-i poarta viata, cetatenii romani isi pun asemenea intrebari cardinale. Iar raspunsurile, de la replicile fata catre fata la cele din mediul virtual, de la studiile academice la politicile publice, alcatuiesc o uriasa baza de date pe care nimeni n-o poate parcurge integral, dar pe care multi am vrea s-o cunoastem in ceea ce are esential. Macar pentru a pune intrebari mai bune…
La dialoguri participa personalitati din mai multe medii – universitari, oameni de afaceri, intelectuali publici, diplomati, jurnalisti, politicieni etc. Publicul poate urmari discutiile in timp real pe Internet si este invitat sa puna intrebarile si/sau sa dea raspunsurile la care observa ca noi nu ne-am gandit. Prima intalnire a avut loc în limba engleza. La sugestia publicului, urmatoarele se vor tine de regula in limba romana.
Institutiile statului roman opereaza uneori cu cifre inexacte si notiuni imprecise. Inainte de 1989, statul-partid a impins la extreme absurde aceasta traditie, in ciuda neincrederii generale, mergand pana la rescrierea orwelliana a propriilor fictiuni statistice. Astfel, nu doar prezentul era masluit, ci si trecutul, care devenea mai imprevizibil decat viitorul. Liderii nationali ai anului 1990 promiteau si in acest domeniu o schimbare. La fel au facut toti liderii nostri de partid pana azi, desi scepticismul public a revenit la cotele sale istorice.
Institutul National de Statistica, Biroul Electoral Central, Ministerul de Interne, Casa Nationala a Asigurarilor de Sanatate (lista poate continua) n-au putut raspunde credibil, inclusiv atunci cand statistica avea consecinte politice spectaculoase, nici la intrebari simple. Cati cetateni romani sunt? Cati au drept de vot? Unde traiesc ei? Cum? Din ce? Si asa mai departe. O simpla analiza a datelor demografice publice releva incoerente si contradictii, ridica semne de intrebare, ne confirma dubiul sistematic.
Pe acest fond, insesi sintagmele “cetatenii romani din afara granitelor” si “romanii de pretudineni”, asemeni celei mai recente, „diaspora”, au nevoie de clarificari conceptuale si istorice, constitutionale si legale, culturale si etno-lingvistice. O discutie deschisa si competenta e absolut necesara pentru a depasi o mitologie civica si politica abundenta construita si instrumentalizata pornind de la o realitate umana complexa, eterogena, dinamica si adesea dramatica, daca nu tragica.
“Marea evadare” spre Occident a cetatenilor Romaniei, accelerata in aceste noi “vremuri de bejenie”, pecum si viata indivizilor si comunitatilor care si-au schimbat cetatenia, chiar limba si etnicitatea fara sa-si schimbe vatra (frontierele, in schimb, s-au miscat in locul lor), se cer examinate atent.
In “Schimbarea la fata a Romaniei”, Cioran scria: “Daca nu vom avea atata tarie si atat orgoliu pentru a ne reface din sambure existenta, in zadar mai facem teoria Romaniei.” Dupa opt decenii si numeroase tentative de “a ne reface din sambure existenta” (dictatura regala, statul national-legionar, dictatura militara, comunismul de stat, “Revolutia” din 1989, intrarea in Uniunea Europeana), ne-am dovedit mai buni la “teoria Romaniei” decat la practica.
Mai ales ca traim intr-o epoca si pe un continent in care marile migratii au reinceput.
PROGRAM:
18:00 receptie, sponsored by www.bulboaca.com [3]
19:00-20:30 dialogul
Moderator: Dr. Alex Todericiu
Introducere: prof. Sorin Antohi, scriitor, membru de onoare al www.export-club.ro
[1] despre romanii din afara granitelor si marile migratii actuale