Pentru că de curând două Mitropolii importante ale Bisericii Ortodoxe Române, cea a Banatului și cea a Moldovei, au început un demers curajos de apărare a valorilor și familiei creștine prin demararea unui referendum care să se pronunțe asupra introducerii în Constituție a faptului că familia este constitută din bărbat și femeie, Vlad Cubreacov, pe blogul său, a dat exemplul unor țări membre UE, dar nu numai, în care această precizare este clar stipulată în constituțiile lor, transmite Romanian Global News.

1. CONSTITUȚIA REPUBLICII LITUANIA, în vigoare din 2 noiembrie 1992, adoptată prin referendum național la 25 octombrie 1992

Articolul 38

Familia constituie temelia societății și a statului.

Statul ia sub protecția și tutela sa familia, maternitatea, paternitatea și copilăria.

Căsătoria se încheie cu liberul acord al bărbatului și femeii.

Statul înregistrează căsătoria, nașterea și decesul. Statul recunoaște și înregistrarea bisericească a căsătoriei.

Drepturile soților în familie sunt egale.

Părinții au dreptul și obligația de a-și educa propriii copii ca oameni cinstiți și cetățeni devotați și să-i întrețină până la atingerea majoratului.

Copiii au obligația de a-și respecta părinții, de a avea grijă de ei la bătrânețe și de a avea o atitudine grijulie față de moștenirea lor.

2. CONSTITUȚIA REPUBLICII POLONIA, din 2 aprilie 1997

Articolul 18

Căsătoria, ca uniune a femeii și bărbatului, familia, maternitatea și paternitatea se află sub protecția și tutela Republicii Polonia.

3. CONSTITUȚIA UNGARIEI, din 01.01.2012

Art. L

1. Ungaria protejează instituția căsătoriei ca uniunea dintre un bărbat și o femeie, stabilită pe baza unei decizii voluntare, precum și familia ca bază a supraviețuirii națiunii. Relațiile de familie au la bază căsătoria și/sau raportul dintre părinți și copii.

2. Ungaria încurajează angajamentul de a avea copii.

3. Protecția familiilor este reglementată printr-o lege cardinală.

4. CONSTITUȚIA REPUBLICII BULGARIA, din 13 iulie 1991.

Art. 46

1. Căsătoria reprezintă uniunea liberă între un bărbat și o femeie. Doar căsătoria civilă este obligatorie.

2. Soții au drepturi și obligații egale în cadrul căsătoriei și familiei.

3. Forma căsătoriei, condițiile și procedura pentru încheierea și desfacerea acesteia, precum și toate raporturile private și materiale dintre soți sunt stabilite prin lege.

5. CONSTITUȚIA REPUBLICII MOLDOVA, din 1994

Articolul 48. Familia

(1) Familia constituie elementul natural şi fundamental al societăţii şi are dreptul la ocrotire din partea societăţii şi a statului.

(2) Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între bărbat şi femeie, pe egalitatea lor în drepturi şi pe dreptul şi îndatorirea părinţilor de a asigura creşterea, educaţia şi instruirea copiilor.

(3) Condiţiile de încheiere, de desfacere şi de nulitate a căsătoriei se stabilesc prin lege.

6. CONSTITUȚIA REPUBLICII ARMENIA, adoptată prin referendum național la 5 iulie 1995

Articolul 35

Familia constituie celula naturală și de bază a societății.

Bărbatul și femeia, care au atins vârsta căsătoriei, exprimându-și libera voință, au dreptul de a se căsători și crea o familie. La încheierea căsătoriei, în viața de familie și în caz de divorț ei se bucură de drepturi egale.

Este interzisă concedierea din serviciu pentru motive legate de maternitate. Orice femeie angajată în câmpul muncii are dreptul, în caz de graviditate și naștere, la concediu plătit și la concediu pentru îngrijirea copilului sau concediu pentru adopția copilului.

7. CONSTITUȚIA REPUBLICII BELARUS, adoptată prin referendumul național din 24 noiembrie 1996 și modificată prin referendum național la 17 octombrie 2004.

Articolul 32. Căsătoria, familia, maternitatea, paternitatea și copilăria se află sub protecția statului. Bărbatul și femeia, la atingerea vârstei căsătoriei, au dreptul, pe baza liberei lor voințe, de a se căsători și de a înființa o familie. Soții sunt egali în drepturi în relațiile de familie. Părinții și persoanele care îi înlocuiesc au dreptul și sunt obligați să-și educe copiii, să se îngrijească de sănătatea, dezvoltarea și instruirea acestora. Copilul nu trebuie să fie supus tratamentelor dure sau înjosirii, să fie antrenat în munci care ar putea dăuna dezvoltării sale fizice, intelectuale sau morale. Copiii sunt obligați să aibă grijă de părinți, precum și de persoanele care i-au înlocuit, și să le acorde ajutor. Copiii pot fi separați de familiile lor împotriva voinței părinților sau a altor persoane care îi înlocuiesc doar în temeiul unei hotărâri judecătorești, dacă părinții sau persoanele care îi înlocuiesc nu-și îndeplinesc obligațiile părintești. Femeilor le este asigurată acordarea de șanse egale cu bărbații în obținerea studiilor și pregătirea profesională, în câmpul muncii și în alte sfere de activitate, precum și crearea condițiilor pentru protecția muncii și sănătății lor. Tinerilor li e garantează dreptul la dezvoltare spirituală, morală și fizică. Statul creează condițiile necesare participării libere și eficiente a tinerilor în dezvoltarea politică, socială, economică și culturală.

Amendamentul Cubreacov în Constituția R. Moldova

În 1994 am votat împotriva Constituției Republicii Moldova pentru două motive invocate expres: 1. Menținerea pedepsei cu moartea (care nu a fost aplicată nimănui și a fost anulată peste un an urmare a cererii Consiliului Europei) și 2. Menținerea sintagmei “limba moldovenească” în articolul 13, scrie Vlad Cubreacov pe https://cubreacov.wordpress.com, preluat de Romanian Global News.

În general, Constituția RM era compilată după cea a României, unele articole fiind identice, ceea ce nu a fost rău în principiu. Unul dintre articolele preluate mecanic din Constituția României, pentru că nu prezenta niciun fel de risc politic pentru guvernanții agrarieni de atunci, era cel privind familia (48 în Constituția României și 48 în Constituția RM). El se referea, pur și simplu, la căsătoria “ÎNTRE SOȚI”, formulă lipsită de acuratețe semantică.

De principiu, pluralul “Soți” admitea poligamia (un bărbat și mai multe femei), poliandria (o femeie și mai mulți bărbați) și cuplurile formate de persoane de același gen (doi sau mai mulți bărbați, două sau mai multe femei) sau mixte (doi sau mai mulți bărbați plus una sau mai multe femei și invers). Evident, acea formulă preluată mecanic, pe negândite, a trezit nemulțumirea, dar mai ales îngrijorarea mea, cunoscând tendințele care se conturau la nivelul unor guverne din lume sau la nivelul unor organisme regionale și internaționale ostile familiei tradiționale creștine constituită de către un (singur) bărbat și o (singură) femeie. “Soți” era un plural incert, nedefinit și, astfel, infinit. Era mai mult decât un dual clar, rezultat din complementaritatea de gen.

Am intervenit atunci oficial și repetat, formulând un amendament scris (e corect să-i spunem, fără falsă modestie, AMENDAMENTUL CUBREACOV), pe care l-am susținut la nivel de comisii și în plenul legislativului. Esența amendamentului se reducea la înlocuirea pluralului polisemantic “SOȚI” cu sintagma “BĂRBAT ȘI FEMEIE” și la definirea familiei ca fiind “ELEMENTUL NATURAL ŞI FUNDAMENTAL AL SOCIETĂŢII”.

Președintele de atunci al Parlamentului, Dumitru Moțpan, nu înțelegea care este rostul inițiativei mele, cu atât mai mult cu cât Comisia pentru redactarea textului Constituției se pronunțase împotriva amendamentului, respingându-l repetat ca fiind, chipurile, unul superfluu și frizând nonsensul.

A trebuit să cer o pauză și să-i explic pe îndelete, față către față, lui Dumitru Moțpan de ce anume insist asupra adoptării amendamentului. Ca om de la țară, deloc sofisticat și direct, Moțpan a înțeles sensul propunerii. Revenind în ședință, i-a convins pe agrarienii săi și pe aliații lor socialiști să voteze amendamentul. Din fericire, acesta a trecut cu unanimitate de voturi.

Acum, peste mai bine de 21 de ani, nu spun că aș fi fost vizionar. Am acționat atunci dintr-o convingere puternică. Mă bucur să constat însă acum că am avut perfectă dreptate și că i-am putut convinge pe adversarii politici să accepte amendamentul formulat de mine.

Familia este definită constituțional în Republica Moldova ca “elementul natural şi fundamental al societăţii” și “se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între bărbat şi femeie”. Nici Consiliul Europei și nici Comisia de la Veneția pentru Democrație prin Drept nu au avut nimic de obiectat în legătură cu Amendamentul formulat la articolul 48. Familia.

Un alt element esențial pe care l-am putut promova ca prin minune în ultima ședință de dezbatere a proiectului de Constituție și care comporta efecte politice, a fost completarea buclucașului Articol 13 cu sintagma “funcţionînd pe baza grafiei latine”. Atât am putut salva atunci, în vara anului 1994. Dacă în primul caz, privind Familia, am făcut apel la bunul simț țărănesc al lui Dumitru Moțpan, în cel de-al doilea caz, privindAlfabetul latin ca agent identitar cu valențe geoculturale și chiar geopolitice, am apelat la spiritul rezonabil al lui Eugen Rusu, membru în comisia de redactare a textului Constituției RM, dar asta este o altă istorie și ea merită discutată aparte.

Iată cum arată Articolul 48. Familia din Constituția României, care fusese preluat mecanic în proiectul de Constituție al RM:

(1) Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între soţi, pe egalitatea acestora şi pe dreptul şi îndatorirea părinţilor de a asigura creşterea, educaţia şi instruirea copiilor.

(2) Condiţiile de încheiere, de desfacere şi de nulitate a căsătoriei se stabilesc prin lege. Căsătoria religioasă poate fi celebrată numai după căsătoria civilă.

(3) Copiii din afara căsătoriei sunt egali în fața legii cu cei din căsătorie.

Și iată cum arată Articolul 48. Familia din Constituția RM după acceptarea Amendamentului Cubreacov:

(1) Familia constituie elementul natural şi fundamental al societăţii şi are dreptul la ocrotire din partea societăţii şi a statului.

(2) Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între bărbat şi femeie, pe egalitatea lor în drepturi şi pe dreptul şi îndatorirea părinţilor de a asigura creşterea, educaţia şi instruirea copiilor.

(3) Condiţiile de încheiere, de desfacere şi de nulitate a căsătoriei se stabilesc prin lege.

(4) Copiii sînt obligaţi să aibă grijă de părinţi şi să le acorde ajutor.

Pentru aceste motive, chit că am fost repus între timp în drepturile de cetățean român, susțin ferm inițiativa de amendare a Articolului 48. Familia din Constituția României, astfel încât Legea Fundamentală a Țării să definească familia ca “elementul natural şi fundamental al societăţii”, statuând că ea “se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între bărbat şi femeie”.

În familia noastră mare românească uneori și Bucureștiul are de învățat câte ceva bun de la Chișinău.