Secretarul General al NATO, Jens Stoltenberg, a adresat sâmbătă un mesaj foarte clar Rusiei, în cadrul discursului ţinut la Conferinţa Internaţională de Securitate de la Munchen, transmite Romanian Global News.

 

Oficialul NATO a amintit administraţiei de la Kremlin că şi Alianţa are arme nucleare eficiente, pe care le păstrează doar pentru cazuri excepţionale şi nu intimidare, cum este cazul Rusiei.

„NATO se află într-un plin proces de întărire a capacităţilor de apărare colectivă, cel mai important din ultimele decenii. Vrem să trimitem un semnal puternic şi să descurajăm orice agresiune sau intimidare. Nu vrem să declanşăm un război, ci să prevenim războiul”, a declarat Stoltenberg, citat de EVZ.

„Descurajarea este o componentă-cheie a strategiei noastre generale. Trebuie să descurajăm ameninţările din ziua de astăzi, nu pe cele din trecut, indiferent că vin din est sau din sud, de la state sau alţi actori, fie că sunt hibride, convenţionale sau nucleare. Iar descurajarea începe cu a demonstra că suntem hotărâţi”, a mai declarat Stoltenberg.

„Retorica Rusiei, luările de poziţie şi exerciţiile în care îşi etalează capacităţile nucleare au rolul de a-i intimida pe vecini şi de a submina climatul de încredere şi stabilitate în Europa. În ceea ce priveşte NATO, putem lua în calcul folosirea armelor nucleare în cazuri extrem de izolate. Dar nimeni nu se poate gândi că armele nucleare pot fi folosite într-un conflict convenţional. Acestea ar schimba natura conflictului în mod fundamental. NATO a continuat reducerea numărului de arme nucleare. Le păstrăm în siguranţă şi sunt eficiente. Pentru descurajare şi pentru a păstra pacea, nu pentru intimidare sau ca instrument de pedeapsa”, a încheiat Stoltenberg.

Rusia s-a confruntat cu critici severe din partea liderilor occidentali din cauza interferenţei în Ucraina, campaniei de bombardamente în Siria şi din cauza a faptului că „se dă mare” cu armele sale nucleare, cum s-a exprimat secretarul general al NATO.

Dar într-un răspuns combativ, premierul rus Dmitri Medvedev a acuzat la rândul său Europa şi Statele Unite că ar promova o politică „periculoasă” de „stăpânire” a Rusiei.

Medvedev a sugerat că planeta se poate confrunta cu un al treilea război mondial sau cu dominaţia unui califat islamic, dacă Occidentul nu cooperează cu Moscova, transmite Radio Europa Liberă.

Schimbul de replici de sîmbătă, uneori pe un ton ridicat, a avut loc în cea de-a doua zi a conferinţei pe probleme de securitate care se ţine anual la München. Oficialităţi de rang înalt din toată lumea au discutat anul acesta despre ceea ce gazda evenimentului, ministrul german de externe Frank-Walter Steinmeier, a numit perspectivele „sumbre” ale securităţii globale, care sunt şubrezite de crize ca războiul din Siria, valul enorm de refugiaţi şi încercările Rusiei de a schimba graniţele.

Premierul francez Manuel Valls, vorbind pe scena pe care se afla şi omologul său rus, a cerut ca Rusia să oprească bombardamentelor asupra civililor în Siria, pentru ca negocierile de pace să poată ave aloc, şi să poată fi găsită o soluţie pentru oprirea războiului care durează de aproape 5 ani.

Vineri pe 12 februarie, puterile regionale şi globale implicate în Siria au ajuns la o înţelegere privind înceterea ostilităţilor în decurs de o săptămână, pentru a li se putea trimite civililor ajutoare umanitare. Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a spus însă că Rusia va continua să bombardeze poziţiile controlate de gruparea Statul Islamic şi de o altă grupare militantă care nu intră sub incidenţa înţelegerii.

Moscova a spus încă de la începutul campaniei în Siria în luna septembrie că acestea sunt ţintele ei principale. Kremlinul e însă acuzat că a atacat preponderent alţi oponenţi ai regimului sirian al preşedintelui Başar al-Assad, pe care Rusia îl sprijină.

„Până la această dată, marea majoritate a atacurilor Rusiei au fost împotriva grupurilor de opoziţie legitime”, a spus la München secretarul de stat american John Kerry.

Kerry a cerut Rusiei să-şi schimbe ţintele pentru a respecta înţelegerile la care e parte. „Dacă oamenii care sunt gata să participe la procesul politic sunt bombardaţi, nu prea vom putea avea o conversaţie”, a spus şeful diplomaţiei americane, care a progonosticat că soarta Siriei pe termen lung va fi decisă în următoarele câteva săptămâni.

John Kerry s-a numărat şi printre cei mai duri critici ai acţiunilor Rusiei în Ucraina, spunând că sancţiunile internaţionale împotriva Moscovei nu vor fi ridicate înainte ca „suveranitatea şi integritatea Ucrainei să fie protejate prin implementarea deplină a acordurilor de la Minsk”.

Statele Unite şi Uniunea Europeană au impus Rusiei sancţiuni pentru anexarea peninsulei ucrainene Crimeea în martie 2014 şi petru sprijinul acordat separatiştilor pro-ruşi din estul Ucrainei în războiul de aproape doi ani cu forţele guvernamentale.

„Rusia se află în faţa unei alegeri simple: să aplice întrutotul acordul de la Minsk pe deplin, sau să se confrunte mai departe cu sancţiunile”, a spus Kerry.

Criticile lansate de gazda conferinţei, Frank-Walter Steinmeier, au vizat în primul rând conflictul ucrainean.

„Chestiunea războiului şi păcii a revenit pe continentul european”, a spus ministrul german de externe, făcând aluzie la anexarea peninsulei ucrainene Crimeea de către Rusia în martie 2014 şi la sprijinul acordat de Moscova separatiştilor pro-ruşi din estul Ucrainei.

Aceştia luptă împotriva forţelor guvernamentale ucrainene de aproape doi ani, într-un război care a făcut deja peste 9.000 de morţi şi care continuă să ucidă.

Secretarul general al NATO Jens Stoltenberg a afirmat că Rusia destabilizează Europa, şi vrea să-şi „intimideze vecinii” prin retorica ei nucleară.

NATO nu doreşte o „confuntare” cu Rusia sau un „nou Război Rece”, a spus Stoltenberg, iar măsurile recente şi viitoare pentru întărirea flancului estic al Alianţei au un caracter defensiv, menit să descurajeze războiul.

Deşi a vorbit de „mai multă apărare”, Stoltenberg s-a pronunţat şi pentru „mai mult dialog” cu Rusia.

Premierul rus Dmitri Medvedev a respins criticile, spunând că Occidentul ee cel care a creat o serie de crize regionale şi probleme globale.

A acuzat ţările occidentale că ar promova o politică de „stăpânire” a Rusiei şi a avertizat că probleme ca războiul din Siria şi ameninţarea islamistă se pot agrava, dacă nu va exista o cooperare mai intensă între Rusia şi Occident.

„Pericolul acestei abordări constă în faptul că, în 10-20 de ani”, Rusia şi Occidentul vor discuta despre aceleaşi probleme, „dacă vor mai putea discuta”. „Într-un califat de dimensiuni globale, discuţiile nu sunt binevenite”, a spus Medvedev.

„Oare chiar trebuie ca lumea să fie zguduită a treia oară pentru a înţelege că avem nevoie de cooperare, nu confruntare?”, a întrebat retoric premierul rus, făcînd o aluzie clară la un al treilea război mondial.

Relaţia dintre Occident şi Rusia a „alunecat într-o nouă perioadă a Războiului Rece”, mai spune Medvedev, adăugînccă nu este vina Rusiei.