Tema înfiinţării unui muzeu al comunismului a fost excesiv politizată, iar România nu a găsit instrumentul juridic pentru a condamna responsabilitatea indirectă a întregului lanţ care a dus de la ideologie la crimă, a explicat preşedintele executiv al IICCMER, Radu Preda, într-o dezbatere, scrie Epoch Time preluat de Romanian Global News.

 

“Mă interesează acest muzeu din perspectiva unui viitor imediat. Noi ne pregătim în 2018 să marcăm primul secol al României cvasi-mari. Din acest secol, trei sferturi de timp nu este memorizat muzeal. Este format dintr-o succesiune de dictaturi începând cu cea regală din 38, care se termină în tranziţia fără sfârşit în care ne aflăm. Suntem o naţiune fără memorie, una dintre puţinele ţări ale UE care-şi permite acest lux să vegeteze memorial, mulţumindu-se cu surogate, cu iniţiative don quijoteşti private. Am văzut şi la Oradea, şi la Piteşti, Aiud şi Gherla cum se încearcă articularea unei culturi a memoriei, dar toate acestea sunt picături într-un ocean de ignoranţă”, a afirmat Preda în cadrul dezbaterii “Un muzeu al comunismului în România”, organizată marţi de Centrul de Studii în Istorie Contemporană în parteneriat cu Fundaţia Konrad Adenauer.

Preşedintele ICCMER a arătat că tema înfiinţării unui muzeu al comunismului “a fost din păcate excesiv politizată. Când un deputat sau senator nu are idei, atacă această temă în diverse variante – să se facă un muzeu al ororilor, un monument în Piaţa Universităţii. Alţii agită ideea că-i tăiem pensia lui Iliescu. Tema aceasta a raportului cu trecutul recent a ajuns un vodevil greţos, în care tot felul de indivizi din politică încearcă să ne-o fluture ca ultimă legitimare a prezenţei lor publice”.

Radu Preda a pledat pentru o asumare transpartinică a acestei teme într-un dialog larg între mediul politic şi societatea civilă. “Dacă ar fi să se facă muzeul, trebuie rescrisă legea muzeelor care este de un comunism latent, care paralizează orice iniţiativă de acest tip. Trebuie să fie un muzeu plasat de la început în paradigma parteneriatului public-privat, care să poată să adune fonduri, să primească artefacte şi să nu aibă constrângerile de ordin birocratic”, a explicat el.

Scopul principal al acestuia ar fi, în opinia sa, lămurirea istoriografică şi muzeografică inclusiv a faţetelor totalitarismului, fie că este vorba despre dictatura regală, de cea antonesciană, şi a ceea ce s-a întâmplat după căderea comunismului deoarece “post-comunismul este un capitol al comunismului însuşi”.

Preda consideră că un început bun ar fi înfiinţarea unui Muzeu al crimelor comunismului pentru ca “acestea sunt univoce şi nu mai poţi veni cu nuanţe. Glonţul e glonte. Numărul de victime de la Aiud, Gherla, Jilava sau de la Sighet este clar, la fel cum nu se mai pot găsi scuze pentru torţionari sau pentru cei care au ordonat crimele”.

Pe de altă parte, preşedintele IICCMER a subliniat că România n-a găsit încă instrumentul juridic pentru a condamna responsabilitatea indirectă a întregului lanţ care a dus de la ideologie la crimă. În schimb, Germania a construit cu greu un cadru legal în această privinţă. De-nazificarea a durat câteva decenii, dar ţara a reuşit să ajungă la o maturitate muzeografică şi culturală datorită faptului ca şi juridic s-au clarificat nişte lucruri.

Mai multe foto și video pe: https://epochtimes-romania.com/news/radu-preda-suntem-o-natiune-fara-memorie-video—245316